În acest articol
19 parteneri comerciali ai UE contestă înăsprirea regulilor pentru reziduurile de pesticide, între aceștia aflându-se Statele Unite, Canada, Japonia și Brazilia, relatează Euractiv. Diplomații avertizează Comisia Europeană că reducerea până aproape de limita de cuantificare a reziduurilor pentru unele pesticide interzise în UE ar putea afecta comerțul agricol și ridică întrebări privind compatibilitatea măsurii cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului.
Disputa pornește de la intenția Bruxelles-ului de a împiedica revenirea pe piața europeană, prin produse importate, a unor substanțe pe care fermierii din UE nu le mai pot utiliza. În prezent, alimentele europene și cele importate trebuie să respecte aceleași limite maxime de reziduuri, însă pentru unele pesticide neaprobate în UE există încă toleranțe la import peste limita minimă care poate fi măsurată în laborator.
Fermierii europeni cer reguli mai apropiate pentru importuri
Pentru agricultura europeană, miza este concurența dintre produse obținute după standarde diferite. Un agricultor din UE poate avea interdicție la utilizarea unei anumite substanțe active, în timp ce un producător dintr-o țară terță o poate folosi și poate continua să exporte în Uniune dacă produsul finit respectă limita maximă de reziduuri stabilită.
Comisia Europeană a inclus în orientările sale pentru agricultură principiul potrivit căruia pesticidele considerate printre cele mai periculoase și interzise în UE din motive de sănătate sau mediu nu ar trebui să revină pe piață prin importuri.
Schimbarea analizată ar coborî pentru anumite combinații de substanțe și produse limita maximă de reziduuri până la limita de cuantificare, adică nivelul minim care poate fi determinat în mod fiabil prin analiză.
AGRONET.ro a analizat în august efectele economice ale acestei măsuri, pe baza studiului Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
18 substanțe, 235 de produse și 86 de țări exportatoare
Analiza Comisiei acoperă 18 substanțe active considerate deosebit de periculoase, neaprobate în UE, pentru care există încă limite maxime de reziduuri peste limita de cuantificare.
Studiul urmărește:
- 18 substanțe active;
- 235 de produse agricole;
- 86 de țări exportatoare către Uniunea Europeană.
Rezultatele diferă puternic în funcție de capacitatea furnizorilor externi de a renunța la pesticidele vizate.
În scenariul în care fluxurile comerciale afectate s-ar opri complet, importurile agricole totale ale UE ar putea scădea cu 41%. Dacă producătorii din țările terțe își adaptează tehnologia, scăderea estimată se reduce la 8%, iar într-un scenariu cu adaptare mai ușoară ajunge la numai 0,4%.
Aceste valori reprezintă scenarii economice, nu prognoze privind evoluția efectivă a importurilor.
SUA, Canada, Japonia și Brazilia invocă regulile comerțului internațional
Noua direcție a Bruxelles-ului provoacă opoziția unor furnizori importanți de produse agricole. Potrivit Euractiv, diplomați de rang înalt din 19 țări au transmis Comisiei Europene îngrijorări legate de implicațiile comerciale ale măsurii.
Printre statele menționate se numără SUA, Canada, Japonia și Brazilia.
Obiecția centrală este legată de obligațiile UE în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Partenerii comerciali consideră că modificarea limitelor nu trebuie să devină o restricție comercială nejustificată și atrag atenția asupra sistemelor diferite de autorizare a pesticidelor din afara Uniunii.
Comisia susține că discuțiile cu partenerii externi se desfășoară prin procedurile sanitare și fitosanitare ale OMC.
Prețurile unor produse ar putea crește dacă furnizorii nu se adaptează
Studiul european arată că o reducere a importurilor ar favoriza o anumită creștere a producției agricole din UE, dar ar putea majora și prețurile suportate de cumpărători.
În scenariul intermediar analizat anterior de AGRONET.ro, cele mai mari creșteri estimate sunt:
Produs | Creștere estimată a prețului |
|---|---|
Struguri de masă | 6,5% |
Cafea | 6% |
Citrice | 5,6% |
Tomate | 3,1% |
În același scenariu, importurile agricole totale ale UE s-ar reduce cu aproximativ 8%, iar producția agricolă europeană ar crește cu circa 0,23%.
Efectele depind însă de produs, țară și costul înlocuirii pesticidelor vizate. Cercetătorii au constatat, de exemplu, că pentru unele utilizări există alternative autorizate în UE, dar acestea pot majora costul total de producție.
UE aplică deja limite mai stricte pentru unele substanțe
Dezbaterea privind reciprocitatea pentru importuri are loc într-o perioadă în care Uniunea modifică deja limitele pentru anumite pesticide.
Din 19 august 2026 sunt aplicabile noi limite europene pentru dimoxistrobin, etefon și propamocarb. În cazul dimoxistrobinului, substanță a cărei aprobare nu a fost reînnoită în UE, mai multe limite au fost coborâte la nivelul de cuantificare.
Aceste reguli se aplică produselor introduse pe piața europeană indiferent dacă sunt cultivate în UE sau într-o țară terță.
Decizia privind cele 18 pesticide nu este încă adoptată
Propunerea mai amplă privind cele 18 substanțe analizate de Centrul Comun de Cercetare nu reprezintă, în acest moment, o nouă regulă aplicabilă fermierilor sau importatorilor.
Comisia trebuie să cântărească simultan trei obiective: apropierea condițiilor de concurență pentru agricultorii europeni, menținerea aprovizionării pentru produsele la care UE depinde de importuri și respectarea obligațiilor comerciale internaționale.
Pentru fermierii europeni, rezultatul negocierii poate avea efect direct asupra concurenței din țările terțe. Pentru sectoarele dependente de cafea, oleaginoase, fructe sau alte materii prime importate, aceleași reguli pot însă însemna costuri mai mari dacă furnizorii externi nu se pot adapta rapid.
