În acest articol
Dublare parțială: AGRONET.ro a publicat la 25 august o prezentare amplă a proiectului RAPID, cu bugetul de 60 milioane de euro, fermele demonstrative și rețelele de transfer de cunoștințe. Materialul de mai jos păstrează un unghi distinct: revizuirea regulilor privind fertilizarea, nitrații și amoniacul și consecințele practice pentru ferme.
Regulile privind utilizarea nutrienților în ferme urmează să fie revizuite prin proiectul RAPID, programul de 60 de milioane de euro finanțat de Banca Mondială și implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Una dintre componente vizează actualizarea Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați, documente care influențează direct fertilizarea, gestionarea gunoiului de grajd și protecția surselor de apă.
Pentru fermieri, miza nu este doar una de mediu. Modul în care sunt calculate dozele de azot, perioadele în care pot fi aplicate îngrășămintele, capacitatea de stocare a gunoiului de grajd și evidențele de fertilizare fac deja parte din regulile aplicabile exploatațiilor. Prin RAPID, aceste instrumente sunt revizuite pentru a fi corelate cu Directiva Nitrați, Politica Agricolă Comună și tehnologiile utilizate în agricultura actuală.
Codul de bune practici și Programul de acțiune nu au același statut
Documentele aflate astăzi în vigoare au fost aprobate în 2021 prin Ordinul comun al Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii nr. 333/165/2021.
Diferența dintre ele este importantă. Codul de bune practici agricole cuprinde recomandările tehnice pentru limitarea poluării cu nutrienți, în timp ce Programul de acțiune pune în aplicare măsurile obligatorii pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din agricultură. Ministerul Mediului a precizat la introducerea actualului sistem că aplicarea Codului este voluntară, în timp ce Programul de acțiune este obligatoriu.
Actualul Program de acțiune se aplică la nivel național și stabilește inclusiv responsabilități pentru instituțiile agricole, autoritățile din domeniul apelor și administrațiile locale.
Pentru fermieri, regulile se traduc în obligații concrete legate de:
- perioadele în care aplicarea anumitor îngrășăminte este interzisă;
- capacitatea necesară pentru stocarea gunoiului de grajd;
- condițiile de amplasare și utilizare a platformelor de depozitare;
- calcularea și administrarea azotului;
- protejarea cursurilor și surselor de apă;
- păstrarea documentelor și evidențelor privind fertilizarea.
O parte dintre aceste cerințe sunt legate și de condiționalitatea plăților agricole. Normele aplicabile plăților PAC prevăd, între altele, respectarea perioadelor de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd, existența capacității de stocare și păstrarea timp de trei ani a unor evidențe ale exploatației, inclusiv planul de fertilizare și documentele privind îngrășămintele.
RAPID pregătește revizuirea documentelor după regulile și tehnologiile actuale
Ministerul Mediului a prevăzut în proiectul RAPID revizuirea atât a Codului de bune practici agricole, cât și a Programului de acțiune. În paralel, proiectul include elaborarea unui Cod consultativ de bune practici agricole pentru controlul emisiilor de amoniac.
Această componentă extinde discuția dincolo de nitrații care pot ajunge în apă. Gestionarea azotului din fermă influențează și pierderile de amoniac în atmosferă, în special în activități precum depozitarea și administrarea dejecțiilor sau aplicarea anumitor fertilizanți.
Revizuirea documentelor trebuie corelată cu Directiva Nitrați și cu Politica Agricolă Comună, această responsabilitate fiind prevăzută explicit în structura de implementare a proiectului RAPID.
Documentele dedicate bunelor practici și Programului de acțiune rămân astfel unul dintre punctele centrale prin care proiectul poate produce efecte directe asupra modului în care fermele își planifică fertilizarea.
De ce contează doza și momentul aplicării
Nutrienții care nu pot fi utilizați de cultură reprezintă atât o pierdere economică pentru fermier, cât și o posibilă sursă de poluare.
Azotul administrat peste necesarul plantei sau într-un moment în care cultura îl poate utiliza insuficient poate fi pierdut prin mai multe mecanisme. O parte poate migra în profunzimea solului, inclusiv sub formă de nitrați, iar alte pierderi se pot produce către atmosferă.
Tocmai de aceea, actualul Cod de bune practici agricole tratează fertilizarea echilibrată, dinamica azotului în sol, fertilizanții minerali și organici, depozitarea lor și managementul gunoiului de grajd.
Pentru fermă, principiul are și o componentă economică simplă: fertilizantul pierdut din sistem este un input cumpărat care nu mai contribuie la producție.
Modernizarea managementului nutrienților urmărită prin RAPID se leagă tocmai de reducerea acestei risipe și de utilizarea mai eficientă a resurselor.
Gunoiul de grajd rămâne resursă agricolă, dar trebuie gestionat corect
Gunoiul de grajd furnizează materie organică și nutrienți și poate contribui la menținerea fertilității solului. Problema apare atunci când depozitarea sau aplicarea permit pierderi importante de azot ori contaminarea apelor.
Din acest motiv, infrastructura de gestionare a dejecțiilor reprezintă una dintre temele centrale ale politicilor pentru reducerea poluării agricole.
RAPID continuă o intervenție începută prin proiectele anterioare de control al poluării cu nutrienți. Banca Mondială arată că proiectele derulate în România au urmărit reducerea azotului și fosforului transportate către corpurile de apă și investiții pentru colectarea și gestionarea gunoiului de grajd.
Actualul RAPID extinde abordarea către mai multe categorii de poluanți agricoli și către tehnologii noi de monitorizare și prevenție.
Fertilizarea de precizie intră în logica noilor practici
Proiectul nu urmărește doar rescrierea unor documente. O componentă importantă este demonstrarea în exploatații reale a tehnologiilor care pot reduce pierderile de inputuri.
Ghidurile oficiale pentru fermele model prevăd intervenții pentru reducerea poluării cu:
- nitrați;
- amoniac;
- produse de protecție a plantelor;
- antimicrobiene.
Documentele proiectului indică și utilizarea mai eficientă a inputurilor agricole drept obiectiv al investițiilor demonstrative.
Aici pot intra, în funcție de exploatație, tehnologii care permit dozarea mai precisă, aplicarea diferențiată sau monitorizarea mai bună a nutrienților și a condițiilor din teren.
AGRONET.ro a prezentat deja structura proiectului RAPID, care urmărește 70 de ferme demonstrative și 400 de grupuri de fermieri. Rolul acestor ferme este tocmai testarea și demonstrarea soluțiilor înainte ca acestea să fie preluate mai larg.
Ministerul Mediului a anunțat deja selectarea unor ferme model, care trebuie să organizeze instruiri, demonstrații și grupuri de discuții pentru fermierii din comunitățile locale.
60 de milioane de euro și termen până în 2028
Acordul de împrumut pentru RAPID are o valoare de 60 de milioane de euro și a fost semnat în aprilie 2023 între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Proiectul are termen de finalizare la 30 iunie 2028, iar finanțarea este în curs de implementare. Banca Mondială indică pentru RAPID obiectivul de consolidare a capacității instituțiilor de a monitoriza poluarea provenită din agricultură și de extindere a practicilor care reduc poluarea în ferme.
Investițiile nu se limitează la exploatațiile agricole. Sunt prevăzute și echipamente pentru instituțiile care monitorizează apa și utilizarea pesticidelor, astfel încât schimbarea practicilor din teren să fie însoțită de o capacitate mai bună de măsurare a rezultatelor.
Pentru fermieri, schimbările importante vor fi în forma finală a documentelor
Codul și Programul actuale rămân aplicabile până când procesul de revizuire va produce documente aprobate prin procedurile legale.
Din acest motiv, faptul că RAPID lucrează la actualizarea lor nu modifică automat, în prezent, perioadele de interdicție, plafoanele de fertilizare, regulile de stocare sau obligațiile de evidență.
Pentru fermieri, momentul important va fi publicarea formei revizuite și identificarea exactă a diferențelor față de normele din 2021.
Cele mai relevante elemente de urmărit sunt:
- eventualele modificări ale perioadelor de aplicare a fertilizanților;
- regulile pentru calcularea necesarului de azot;
- gestionarea și depozitarea gunoiului de grajd;
- măsurile pentru reducerea pierderilor de amoniac;
- distanțele și condițiile de protecție a apelor;
- evidențele și planurile de fertilizare cerute exploatațiilor;
- integrarea tehnologiilor de precizie în recomandările tehnice;
- corelarea noilor reguli cu cerințele PAC.
Miza practică este ca fertilizarea să fie tratată simultan ca decizie agronomică, cheltuială de producție și element de protecție a apei și solului. Pentru fermă, eficiența înseamnă ca o proporție cât mai mare din nutrienții cumpărați și administrați să ajungă în producție, nu să fie pierdută din sistem.
