Fermierii ar putea risca închisoarea pentru fapte grave care afectează apa, solul sau culturile, potrivit Agrointeligența. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat în transparență decizională un proiect de lege care înăsprește sancțiunile pentru infracțiunile de mediu și transpune în legislația națională Directiva europeană privind criminalitatea de mediu. Actul nu este încă în vigoare, iar pedepsele prevăzute s-ar aplica numai după adoptarea și publicarea legii.
Proiectul vizează inclusiv situații întâlnite în agricultură, precum captarea ilegală a apei pentru irigații, folosirea pesticidelor neomologate, arderea miriștilor sau fertilizarea culturilor în perioade în care aplicarea îngrășămintelor este interzisă. Textul definește explicit captarea apei ca extragerea, prelevarea sau derivarea controlată din ape de suprafață ori subterane, inclusiv prin foraje, drenuri sau alte mijloace tehnice.
Documentul integral poate fi consultat în proiectul de act normativ publicat de Ministerul Mediului.
Pedepsele cresc în funcție de gravitatea efectelor
Sistemul propus este gradual și diferențiază între riscul creat, daunele produse efectiv și consecințele extreme.
- Între 1 și 5 ani de închisoare pentru fapte care pot provoca moartea ori vătămarea gravă a unei persoane sau daune importante mediului.
- Între 2 și 7 ani dacă prejudiciile asupra apei, aerului, solului, ecosistemelor, animalelor ori plantelor se produc efectiv.
- Între 3 și 10 ani pentru distrugeri de amploare, ireversibile sau de lungă durată.
- Între 10 și 20 de ani dacă infracțiunea de mediu provoacă moartea unei persoane.
Proiectul prevede și sancționarea tentativei în mai multe situații, iar comiterea faptelor într-o arie naturală protejată ar deveni circumstanță agravantă. În anumite cazuri, pot fi pedepsite și faptele săvârșite din culpă, nu doar cele intenționate.
Sancțiuni mai mari și pentru firme
Pentru persoanele juridice, valoarea unei zile-amendă ar urma să fie stabilită între 500 și 25.000 de lei. Măsura este gândită astfel încât sancțiunea să aibă un efect real inclusiv asupra companiilor cu venituri ridicate.
Ministra mediului, Diana Buzoianu, a prezentat proiectul drept o reformă importantă în combaterea criminalității de mediu și a afirmat că sancțiunile trebuie să fie proporționale cu efectele produse asupra oamenilor și ecosistemelor.
Noua reglementare urmărește transpunerea Directivei (UE) 2024/1203, adoptată după ce evaluările europene au indicat un număr redus de cauze investigate și sancțiuni insuficient de descurajatoare. Proiectul mai prevede pregătirea specializată a autorităților, cooperare între instituții, colectarea de date și elaborarea unei strategii naționale pentru combaterea infracțiunilor de mediu.