Prețul mediu al energiei electrice din România s-a triplat după pandemie, potrivit unui studiu publicat de Libertatea, care citează o analiză realizată de echipa RoEM din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai. Cercetarea arată că prețul energiei a urcat de la 45 de euro/MWh înainte de pandemie la 136 de euro/MWh, pe fondul revenirii puternice a cererii, reducerii livrărilor de gaze rusești după declanșarea războiului din Ucraina și tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Potrivit cercetătorului Balazs Marko, aceste evoluții au redus consumul de energie, au afectat atât gospodăriile, cât și companiile și au pus presiune pe bugetul de stat prin schema de plafonare și compensare a prețurilor.
Analiza evidențiază că, în aceeași perioadă, prețul petrolului Brent a crescut de la 53 la 80 de dolari pe baril, iar România a înregistrat în 2025 un deficit comercial energetic de aproximativ 5 miliarde de euro, importând mai multă energie decât a exportat. La nivelul Uniunii Europene, deficitul energetic a ajuns la circa 300 de miliarde de euro, ceea ce, potrivit autorilor studiului, arată vulnerabilitatea economiilor europene în fața șocurilor externe și a dependenței de importuri.
Principalele concluzii ale studiului
- Prețul energiei electrice a crescut de la 45 la 136 de euro/MWh după pandemie.
- România a înregistrat un deficit energetic de aproximativ 5 miliarde de euro în 2025.
- UE a avut un deficit energetic de circa 300 de miliarde de euro în același an.
- Creșterile au fost influențate de războiul din Ucraina, reducerea exporturilor de gaze ale Rusiei și tensiunile din Orientul Mijlociu.
Studiul arată însă că tranziția către energia regenerabilă poate reduce o parte dintre aceste riscuri. Costul modulelor fotovoltaice a scăzut cu aproximativ 90% între 2010 și 2024, iar prețurile rezultate în licitațiile românești pentru contractele pentru diferență din 2025, între 35,77 și 45,2 euro/MWh pentru energia fotovoltaică, sunt considerate competitive la nivel european. Specialiștii susțin că investițiile în rețele electrice, capacități de stocare, eficiență energetică și interconectări regionale pot limita expunerea la șocurile externe și pot reduce volatilitatea prețurilor.
Totuși, cercetătorii avertizează că regenerabilele nu elimină complet dependențele externe. Producția panourilor fotovoltaice și o mare parte a materiilor prime necesare sunt concentrate în China, ceea ce poate crea noi vulnerabilități în cazul unor conflicte sau restricții comerciale. Potrivit datelor Eurostat, aproximativ 20% din energia primară a României provenea din surse regenerabile în 2024, față de doar 4% în 1990. În același timp, România rămâne aproape autosuficientă la gaze naturale, însă continuă să fie un importator important de petrol, iar energia nucleară produsă la Cernavodă contribuie la creșterea autonomiei energetice a țării.
Autorii studiului subliniază că reducerea dependenței energetice nu depinde doar de dezvoltarea surselor regenerabile, ci și de investițiile în infrastructură și de modul în care costurile tranziției sunt împărțite între consumatori, companii și stat.
