În acest articol
Nivelul foarte scăzut al Dunării scoate la suprafață efectele secetei severe din Europa, iar în nordul Bulgariei apa retrasă a expus fundațiile Podului lui Constantin, o construcție romană inaugurată în anul 328. Situația oferă arheologilor o ocazie rară de documentare, dar același deficit hidrologic afectează în această vară navigația, irigațiile și transportul cerealelor pe fluviu, relatează Reuters.
Rămășițele au devenit vizibile în apropierea satului Gigen, unde se afla orașul roman Ulpia Oescus. Podul lega această așezare de Sucidava, pe teritoriul actual al României, și avea o lungime de peste 2 kilometri, fiind considerat unul dintre cele mai lungi poduri ale Antichității.
Construcția a fost comandată de împăratul Constantin I și inaugurată în anul 328. Podul a avut însă o existență relativ scurtă și se consideră că a fost în mare parte distrus în jurul anului 367.
Arheologii cartografiază fundațiile expuse de Dunăre
O echipă a Muzeului Regional de Istorie din Pleven a folosit drone pentru fotografierea și cartografierea fundațiilor devenite vizibile. Cercetătorii au urmărit traseul structurilor și au evaluat starea acestora.
Pavel Popov, reprezentant al muzeului, a explicat că asemenea episoade sunt rare deoarece cea mai mare parte a podului rămâne, în mod normal, ascunsă sub apele Dunării.
„Pentru arheologi, aceste momente sunt extrem de valoroase, pentru că natura dezvăluie pentru scurt timp un obiect care este ascuns sub Dunăre în cea mai mare parte a timpului.”
Expunerea vestigiilor este însă consecința unei probleme mult mai ample. Valurile succesive de căldură din Europa au favorizat o secetă severă în mai multe regiuni și au redus nivelurile unor cursuri majore de apă, între care Dunărea și Rinul.
Dunărea scăzută afectează deja agricultura din România
Pe sectorul românesc, efectele nivelurilor reduse au devenit vizibile încă din iulie. AGRONET.ro a relatat că scăderea Dunării a blocat transportul cerealelor și alimentarea unor sisteme de irigații.
La jumătatea lunii iulie, debitul la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era estimat la aproximativ 1.800 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 4.700 de metri cubi pe secundă pentru luna iulie. La Bechet, nivelul redus împiedica unele barje să ajungă în apropierea silozurilor, iar pe amenajarea Nedeia-Măceșu alimentarea cu apă pentru irigații fusese întreruptă.
Problema este importantă pentru agricultură deoarece același fenomen poate produce simultan două tipuri de pierderi: reducerea accesului la apă pentru culturi și dificultăți în transportul cerealelor către porturi și cumpărători.
Căldura intensifică seceta hidrologică
O analiză AGRONET.ro privind seceta din această vară arăta că temperaturile ridicate măresc pierderile de apă prin evaporare și evapotranspirație, astfel încât presiunea nu se limitează la lipsa precipitațiilor.
Pentru ferme, seceta poate apărea simultan în trei forme:
- meteorologică, prin deficit de precipitații;
- pedologică, prin reducerea rezervei de apă din sol;
- hidrologică, prin scăderea debitelor râurilor și a resurselor disponibile pentru irigații.
În iulie, nivelul redus al Dunării determinase deja restricții operative în unele zone, inclusiv între Călărași și Cernavodă, unde furnizarea apei pentru irigații putea fi redusă sau programată în anumite intervale.
Vestigiile romane apărute acum în Bulgaria oferă astfel o imagine spectaculoasă a scăderii fluviului, dar pentru agricultură semnalul este unul economic și operațional: dacă debitele rămân reduse, presiunea poate continua asupra irigațiilor, navigației și transportului cerealelor în perioada de recoltare.
