În acest articol
Scăderea apelor Borcei a readus la vedere epava unui șlep din lemn, descoperit în 2011 în apropierea satului Coslogeni, comuna Dichiseni, județul Călărași. Ambarcațiunea, îngropată în mare parte în nisip, ar fi fost folosită pentru transportul mărfurilor pe Dunăre în secolul al XIX-lea, însă vechimea ei nu a fost stabilită printr-o cercetare arheologică prezentată public.
Epava se află în zona Mănăstirii Crucea de Leac, pe o insulă care apare în mijlocul brațului Borcea atunci când nivelul apei scade foarte mult. Florin Rădulescu, directorul Muzeului Municipal Călărași, a identificat corpul din lemn în decembrie 2011, în timpul unei deplasări pentru verificarea unor zone cu descoperiri arheologice.
Potrivit informațiilor publicate ulterior de Adevărul, epava are aproximativ 24,5 metri lungime și 5 metri lățime. Este orientată de-a lungul albiei, paralel cu malul drept, la circa 20 de metri de acesta.
Nava este îngropată în nisip și piatră
Înălțimea și pescajul ambarcațiunii nu au putut fi stabilite, deoarece cea mai mare parte a corpului se află sub depunerile acumulate în timp. În zona din amonte, structura este acoperită parțial și cu piatră albă de carieră.
La nivelurile foarte scăzute ale apei, deasupra nisipului devin vizibile:
- capetele coastelor de pe ambele bordaje;
- porțiuni ale structurii din lemn;
- unul dintre capetele corpului navei;
- elemente care indică forma unei ambarcațiuni cu fund plat.
Coastele ar putea fi realizate dintr-un lemn mai dur, posibil stejar, iar bordajul din conifere. Această identificare se bazează pe observațiile făcute la fața locului și nu pe rezultatele unei analize de laborator.
În momentul descoperirii din 2011, cota brațului Borcea era indicată la minus 122 de centimetri, iar epava și depunerile de pe aceasta depășeau nivelul apei cu aproximativ 30–40 de centimetri.
Un șlep folosit pentru transportul mărfurilor
Florin Rădulescu a identificat corpul plutitor drept un șlep din lemn după compararea măsurătorilor și formei epavei cu un desen publicat în 1892 de artistul și autorul american Francis Davis Millet.
Millet a călătorit cu o ambarcațiune ușoară din Munții Pădurea Neagră până la Marea Neagră și a realizat desene ale navelor întâlnite pe traseu. Una dintre imaginile sale prezintă o ambarcațiune descrisă drept „turkish flat-boat”, cu o formă apropiată de cea a epavei de la Coslogeni.
Comparația indică posibilitatea ca nava să provină din secolul al XIX-lea și să fi fost folosită pentru comerț. Nu este însă suficientă, singură, pentru datarea exactă a lemnului sau pentru stabilirea traseului pe care a circulat vasul.
Ambarcațiunea nu ar fi avut motor sau vele. Deplasarea se realiza cu ajutorul curentului, iar direcția era controlată prin cârmă. Această construcție permitea transportul mărfurilor în aval, pe Dunăre și pe brațele sale.
Epava a reapărut în perioadele cu nivel redus
După descoperirea din 2011, corpul navei a rămas acoperit de ape în cea mai mare parte a timpului. În noiembrie 2018, nivelul Borcei a coborât din nou suficient pentru ca epava să poată fi verificată, măsurată și fotografiată.
Structura se afla atunci într-o stare apropiată de cea observată cu șapte ani înainte. Conservarea lemnului poate fi favorizată cât timp acesta rămâne acoperit de apă și sedimente, însă expunerea repetată la aer, soare și variații de umiditate poate accelera degradarea.
În perioadele cu retrageri extreme, adâncimea apei din jurul insulei poate deveni atât de mică încât zona să fie traversată pe jos. O astfel de deplasare rămâne însă riscantă din cauza curenților, gropilor, nămolului și schimbărilor rapide de nivel.
Dunărea scăzută expune epave, dar afectează agricultura
Reapariția ambarcațiunii oferă informații despre transportul fluvial din trecut, dar este și un indicator al scăderii severe a apelor. În vara anului 2026, debitul Dunării la Baziaș a coborât la 1.600 de metri cubi pe secundă, cu aproximativ 66% sub media multianuală a lunii iulie.
AGRONET.ro a prezentat restricțiile la irigații dintre Călărași și Cernavodă, unde apa poate fi furnizată în debite mai mici sau numai în anumite intervale. Pentru fermele din zonă, nivelul redus poate limita funcționarea stațiilor de pompare și alimentarea canalelor.
Seceta hidrologică afectează și transportul mărfurilor. Barjele sunt obligate să reducă încărcătura pentru a naviga în siguranță, ceea ce majorează costul pe tona transportată și poate întârzia livrarea cerealelor către porturi. Nivelul scăzut al Dunării și blocajele logistice au ridicat navlul spre Constanța, într-o perioadă importantă pentru comercializarea recoltelor.
Cazul de la Coslogeni nu este izolat. Retragerea fluviului a scos la suprafață o epavă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial în apropiere de Mohács și posibile oseminte de mamut în nordul Bulgariei.
Epava din brațul Borcea rămâne o mărturie a transportului comercial realizat cu ambarcațiuni din lemn. Stabilirea vechimii, a originii și a tipului exact de navă ar necesita însă cercetări de specialitate, inclusiv analiza materialului lemnos și documentarea tehnicii de construcție.
