În acest articol
Seceta și pagubele provocate de animalele sălbatice au compromis până la 99% din unele culturi din ferma lui Antoniu Avrămuț, din județul Bihor, iar lipsa apei pune acum sub semnul întrebării și semănatul rapiței. Fermierul spune pentru Revista Ferma că porumbul și floarea-soarelui au fost afectate simultan de seceta severă și de cerbi, căprioare, mistreți și iepuri, în timp ce despăgubirile pentru pagubele produse de fauna sălbatică au fost refuzate.
Ferma lucrează aproximativ 650 de hectare, iar cele mai afectate suprafețe sunt în apropierea pădurii din Căușad, comuna Tulca. Problema financiară nu se oprește la culturile din 2026: lipsa apei din sol împiedică pregătirea terenului pentru rapiță și pune presiune pe banii necesari pentru motorină, semințe, îngrășăminte, credite și leasinguri.
Porumb distrus în proporție de peste 90%
Antoniu Avrămuț estimează pagube de 40–70% la floarea-soarelui, în funcție de parcelă, și de peste 90% la porumb pe unele suprafețe.
Pe o parcelă de 6 hectare de porumb, gradul de afectare constatat a ajuns la 99%, iar peste 50 de hectare de floarea-soarelui au fost afectate de fauna sălbatică.
Problemele au început încă din primăvară. Mistreții au scos porumbul proaspăt semănat de pe aproximativ 5 hectare, urmărind rândurile și consumând semințele. Fermierul a reînsămânțat, dar cultura a fost afectată din nou, iar după răsărire au intervenit și căprioarele și iepurii.
În timpul verii, cerbii și ciutele s-au mutat spre solele cu floarea-soarelui și porumb. La floarea-soarelui, animalele au consumat inclusiv calatidiile, iar la porumb au fost afectate frunzele, vârfurile plantelor și știuleții.
Patru luni de secetă severă în vestul țării
Peste pagubele provocate de animale s-a suprapus deficitul sever de apă.
Fermierul afirmă că nu a mai avut precipitații consistente din aprilie. În iunie au căzut numai aproximativ 8–10 litri/mp, iar ploile ulterioare au fost prea slabe pentru a schimba situația culturilor.
Solul este atât de uscat încât crăpăturile ajung, potrivit acestuia, la 60–70 cm adâncime.
Situația fermei se înscrie într-un tablou mai larg al agriculturii bihorene. AGRONET.ro relata că producția de porumb a coborât local până la aproximativ 350 kg/ha, iar Direcția pentru Agricultură Bihor estima grade de afectare de 70–100% în mai multe zone ale județului.
Rapița nu poate fi semănată fără ploi
Efectul imediat asupra campaniei următoare este blocarea semănatului de rapiță.
„Dacă nu vin ploi, nu vom putea semăna rapița, nu putem să pregătim terenul.”
Problema nu este izolată. Un alt fermier din Bihor, Florin Ciurdariu, a renunțat la aproximativ 200 de hectare de rapiță după șase ani marcați de deficit de apă și după pierderi severe în culturile din 2026.
Pentru rapiță, lipsa umidității la înființare ridică riscul ca investiția în sămânță, pregătirea terenului și fertilizare să fie pierdută înainte ca plantele să intre bine în vegetație.
În fermele fără irigații, o secetă prelungită în august și septembrie poate modifica astfel direct structura culturilor pentru anul următor.
Fermierul reclamă refuzul despăgubirilor pentru fauna sălbatică
După sesizările depuse de fermieri, Primăria Tulca a constituit o comisie pentru constatarea pagubelor, cu reprezentanți ai Direcției Agricole, asociației de vânătoare, Gărzii Forestiere și administrației locale.
În teren au fost constatate grade ridicate de afectare, însă Avrămuț susține că ulterior despăgubirile au fost refuzate, fiind invocate inclusiv forma sesizării, momentul în care au fost reclamate pagubele și faptul că suprafețele agricole nu au fost împrejmuite.
Fermierul contestă posibilitatea practică a unei asemenea măsuri pentru o exploatație de aproximativ 650 de hectare împărțită în numeroase parcele.
Situația este cu atât mai dificilă pentru fermă cu cât pierderile provocate de animale se suprapun peste culturile deja slăbite sau compromise de secetă.
Pierderea se transferă în campania următoare
Pentru exploatație, efectul economic nu se rezumă la cantitatea care nu mai poate fi recoltată.
După pierderi de 40–99% pe unele sole, fermierul trebuie să găsească resurse pentru:
- motorina necesară lucrărilor de toamnă;
- semințele pentru noua campanie;
- fertilizanți;
- rate și leasinguri;
- credite contractate pentru actualul sezon;
- eventuale reînsămânțări.
Presiunea este amplificată de prețul combustibilului, pe care Avrămuț îl indică la aproximativ 11 lei/litru în perioada relatată.
Cazul din Bihor arată cum două riscuri diferite pot ajunge să se cumuleze în aceeași fermă: seceta reduce producția și împiedică înființarea noilor culturi, iar fauna sălbatică poate distruge inclusiv partea de recoltă care a supraviețuit deficitului de apă.
