O nouă ploșniță asiatică este urmărită în Europa – Mărul, părul, piersicul și caisul sunt plante gazdă

Erthesina fullo nu a fost semnalată în România, dar a intrat pe Lista de alertă OEPP, iar Autoritatea Națională Fitosanitară le cere fermierilor și operatorilor să urmărească apariția acestei ploșnițe asiatice. Specia este stabilită în Albania și a fost semnalată izolat în Belgia, Grecia și Italia, iar printre plantele gazdă se află mărul, părul, piersicul și caisul.

Important pentru pomicultorii români: includerea pe Lista de alertă a Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor nu înseamnă că dăunătorul este deja prezent în România și nici că a devenit organism de carantină în Uniunea Europeană. Lista este un mecanism de avertizare timpurie pentru organisme cu potențial fitosanitar important.

Ce culturi poate ataca Erthesina fullo

Erthesina fullo este o ploșniță din familia Pentatomidae, originară din Asia și puternic polifagă. Autoritatea Națională Fitosanitară indică peste 60 de specii de plante gazdă din mai mult de 30 de familii botanice.

Pentru România, cele mai relevante sunt:

• mărul;
• părul;
• piersicul;
• caisul;
• kiwi;
• rodia;
• citricele;
• curmalul chinezesc.

Insecta poate fi întâlnită și pe specii forestiere, ornamentale sau spontane, între care teiul, salcâmul, plopul și ulmul. Această gamă largă de plante gazdă poate facilita supraviețuirea și deplasarea sa într-o zonă nouă.

Miza pentru sectorul românesc nu este marginală. Numai pentru mere, AGRONET.ro a prezentat o producție estimată la 430.000 de tone în 2026, astfel că apariția unui nou dăunător polifag în livezi ar adăuga costuri de monitorizare și protecție într-un sector deja expus riscurilor climatice.

Pagubele de 60% nu sunt o prognoză pentru România

Nimfele și adulții înțeapă frunzele, florile, lăstarii și fructele și se hrănesc cu seva acestora. Atacul poate provoca deformarea fructelor, deprecierea calității, uscarea țesuturilor și căderea prematură. Leziunile pot favoriza și instalarea unor bacterii sau ciuperci patogene.

În arealul nativ au fost raportate pierderi de:

Aceste valori nu trebuie interpretate ca estimări pentru livezile din România. OEPP precizează că amploarea economică a pagubelor în teritoriile recent invadate rămâne incertă.

Cum poate fi recunoscută

Adulții au aproximativ 18–23 mm, sunt brun-închis până la negru și prezintă numeroase pete galbene sau portocalii. Ouăle sunt depuse în grupuri, de regulă pe partea inferioară a frunzelor. În zonele temperate, specia are de obicei o singură generație pe an și iernează în stadiul de adult.

Aspectul poate aminti de alte ploșnițe din familia Pentatomidae, motiv pentru care identificarea unei suspiciuni nu ar trebui făcută doar după culoare.

Transporturile și utilajele sunt o cale importantă de răspândire

Pe distanțe scurte, adulții se pot deplasa prin zbor. Testele citate de ANF indică aproximativ 3 km în cinci zile. Mult mai importantă pentru extinderea internațională este însă deplasarea odată cu activitățile umane.

OEPP enumeră printre căile posibile:

• plante și material săditor;
• fructe ale plantelor gazdă;
• containere;
• vehicule și utilaje folosite;
• lemn și alte mărfuri;
• bagaje ale pasagerilor.

Specia a fost deja interceptată sau găsită în legătură cu mărfuri și transporturi în mai multe țări. În Europa, Albania are o populație stabilită cu distribuție restrânsă, în timp ce Belgia, Grecia și Italia au raportat exemplare izolate.

Ce trebuie să verifice pomicultorii și pepinierele

ANF recomandă atenție în special la materialul săditor și la mărfurile sau echipamentele provenite din zone unde insecta a fost depistată.

Pentru o suspiciune:

1. verificați partea inferioară a frunzelor pentru ponte;
2. inspectați materialul săditor, paleții, lemnul, containerele și utilajele importate;
3. nu mutați materialul pe care au fost observate insecte sau ouă suspecte;
4. fotografiați exemplarul;
5. notați locul și data observației;
6. anunțați oficiul fitosanitar județean sau Autoritatea Națională Fitosanitară. (ANFDF)

Deocamdată, pentru fermele din România problema este una de monitorizare și depistare precoce, nu de combatere a unui focar confirmat. Diferența este importantă: nu există o confirmare oficială a speciei pe teritoriul României, dar apropierea geografică a unor semnalări europene și numărul mare de plante gazdă justifică verificarea atentă a materialului vegetal și a transporturilor.

Urmărește-ne pe Google News