În acest articol
Viile din Burgundia se culeg cu săptămâni mai devreme decât în trecut, iar arhivele care urmăresc vendemia din Beaune începând din 1354 arată cât de radical s-a schimbat calendarul viticol. AGERPRES, citând AFP și istoricul climei Thomas Labbé, arată că anii cu recoltări extrem de timpurii, cândva rare, au devenit tot mai frecvenți după 1988. Pentru viticultori, semnalul nu este doar climatic: maturarea accelerată comprimă fereastra de recoltare și poate obliga cramele să schimbe modul în care urmăresc zahărul, aciditatea și maturitatea strugurilor.
În 2026, fenomenul a produs deja un record. Recoltarea strugurilor pentru Crémant de Bourgogne a început pe 8 august, cu cinci zile mai devreme decât precedentul record din 2022, când culesul debutase pe 13 august. Presa viticolă franceză relatează că producătorii din Burgundia nu mai privesc asemenea devansări ca pe accidente izolate, ci ca pe o schimbare a calendarului de producție.
Studiul a început în arhive, nu în stațiile meteorologice
Baza științifică a informației este studiul publicat în 2019 în revista Climate of the Past de Thomas Labbé și o echipă de cercetători din Franța, Elveția și Germania. Autorii au reconstruit o serie aproape continuă a datelor de recoltare din Beaune pentru perioada 1354–2018, folosind arhive locale, registre privind plata muncitorilor, documente ale administrației orașului și alte surse istorice.
Este cea mai lungă serie omogenă de date privind data recoltării strugurilor reconstituită până acum. Studiul publicat în 2019 se oprea la 2018; cifrele pentru anii ulteriori și pentru 2026 provin din actualizările seriei prezentate de Thomas Labbé. Această distincție este importantă: nu este vorba despre un studiu științific nou publicat în 2026, ci despre o bază istorică solidă, continuată cu observații recente.
Concluzia inițială era deja puternică. Între 1354 și 1987, strugurii din Beaune începeau să fie recoltați, în medie, în jurul datei de 28 septembrie. Din 1988 până în 2018, vendemia a început în medie cu 13 zile mai devreme.
Un an extrem la 53 de ani, apoi unul la fiecare câțiva ani
Actualizarea prezentată de Labbé pentru AFP arată că nu numai media s-a deplasat. S-a schimbat mai ales frecvența anilor extrem de timpurii.
Perioada | Frecvența aproximativă a anilor extrem de calzi și cu vendemie foarte timpurie |
|---|---|
1354–1719 | un an la aproximativ 17 ani |
1720–1987 | un an la aproximativ 53 de ani |
din 1988 | aproximativ un an la 5 ani |
secolul XXI | aproximativ un an la 2,5 ani |
În secolul XXI au fost deja identificați zece asemenea ani extremi. Dintre cei mai calzi ani din întreaga serie începută în 1354, Thomas Labbé indică 2003, 2018, 2020 și 2025 printre exemplele recente și apreciază că 2026 are mari șanse să intre în aceeași categorie.
Studiul original ajunsese la o concluzie asemănătoare încă înainte de ultimii ani caniculari. Cercetătorii constatau că episoadele foarte calde și secetoase erau în trecut excepții, în timp ce după intrarea în perioada de încălzire rapidă din 1988 distribuția lor s-a schimbat puternic.
Un grad în plus poate muta vendemia cu aproximativ zece zile
Data culesului este un indicator climatic valoros deoarece dezvoltarea strugurilor reacționează puternic la temperaturile din perioada de vegetație.
Labbé estimează, pe baza comparației cu seria meteorologică de la Paris, că o diferență de aproximativ 1°C este asociată cu o deplasare de circa zece zile a datei recoltării, iar o diferență de 1,5°C cu aproximativ 15 zile.
Studiul publicat în Climate of the Past a folosit înregistrările temperaturilor din Paris începând din secolul al XVII-lea pentru validarea seriei istorice din Beaune. Autorii au găsit o legătură puternică între temperaturile din aprilie-iulie și data recoltării, motiv pentru care documentele medievale și moderne despre vendemie pot funcționa astăzi ca o arhivă climatică indirectă.
Pentru vie, mai devreme nu înseamnă automat mai bine
O vendemie devansată poate părea, la prima vedere, doar o mutare în calendar. Pentru viticultor și cramă, schimbarea este mai complicată.
AGRONET.ro a documentat deja aceeași problemă în Rioja, unde temperaturile ridicate din 2026 au împins viticultorii către una dintre cele mai timpurii recolte din istoria recentă a regiunii.
Căldura accelerează acumularea zahărului, însă maturitatea fenolică, aromele, aciditatea și evoluția pieliței și semințelor nu sunt obligate să avanseze în exact același ritm. Strugurele poate atinge rapid concentrația de zahăr urmărită, în timp ce alte componente importante pentru vin mai au nevoie de timp.
Aceasta transformă alegerea momentului de recoltare într-un compromis. Dacă producătorul așteaptă, poate câștiga maturitate aromatică sau fenolică, dar riscă:
- deshidratarea boabelor;
- pierderea suplimentară de aciditate;
- scăderea cantității;
- expunerea la un nou val de căldură;
- concentrarea excesivă a zahărului.
Dacă recoltează imediat, poate evita o parte din stresul termic, dar trebuie să verifice dacă strugurele a ajuns la echilibrul dorit pentru stilul de vin produs.
Căldura comprimă și logistica unei crame
Problema nu se oprește în vie. Dacă mai multe soiuri și parcele ajung la maturitate într-un interval mai scurt decât în trecut, presiunea se mută asupra întregului lanț de recoltare.
Analiza AGRONET.ro asupra vendemiei timpurii din Spania arată că o maturare simultană a unor suprafețe mari poate solicita în același timp:
- echipele de cules;
- combinele de recoltat;
- remorcile și transportul;
- recepția strugurilor;
- presele;
- vasele de fermentare;
- instalațiile de răcire;
- capacitatea de procesare a cramei.
Într-un calendar tradițional mai lung, diferitele parcele intră succesiv la recoltare. Dacă diferențele de maturare dintre zone calde și zone mai răcoroase se reduc, aceeași capacitate tehnică trebuie să proceseze o cantitate mai mare într-un timp mai scurt.
Acesta este unul dintre efectele economice mai puțin vizibile ale temperaturilor ridicate: nu modifică doar planta, ci și necesarul de oameni, utilaje și capacitate de vinificare.
2026 arată că fenomenul nu se limitează la Burgundia
Burgundia oferă cea mai spectaculoasă serie istorică, dar nu este singura regiune în care calendarul viticol se mută.
În Rioja, producătorii se pregăteau încă de la începutul lunii august pentru un cules foarte timpuriu. Diferențele dintre podgoriile mai calde și cele de altitudine s-au redus, iar seceta a ridicat simultan problema cantității recoltei.
În Burgundia, recordul pentru strugurii destinați vinului spumant a coborât deja până la 8 august. Pentru vinurile liniștite din Beaune, estimările prezentate de AFP indicau începerea principalelor recoltări în jurul intervalului 20–25 august 2026.
La nivel istoric, acestea sunt date care cu numai câteva generații în urmă ar fi fost considerate excepționale.
Lecția pentru viticultorii români este una operațională
Seria din Beaune nu poate fi transferată mecanic asupra podgoriilor din România. Soiurile, solurile, altitudinea, precipitațiile și regimul termic diferă.
Dar fenomenul descris de cercetătorii din Burgundia este relevant pentru deciziile pe care le ia o fermă viticolă și în România. În anii foarte calzi, calendarul nu mai este suficient pentru stabilirea culesului. Devine mai importantă urmărirea frecventă a fiecărei parcele și corelarea mai multor indicatori de maturare.
Temperaturile foarte ridicate din această vară au afectat și România. Buletinele agricole AGRONET.ro din începutul lunii august au indicat perioade cu caniculă severă și evapotranspirație ridicată inclusiv în zone cu plantații viticole, ceea ce pune suplimentar presiune pe rezerva de apă din sol.
Pentru producători, consecința practică este că deciziile privind culesul trebuie pregătite din timp: analize mai dese, echipe disponibile mai devreme și capacitate de recepție pregătită pentru situația în care mai multe parcele ajung aproape simultan la maturitate.
Șapte secole comprimă schimbarea într-o singură imagine
Valuri de căldură și ani de secetă au existat și în Evul Mediu. Tocmai aceasta este valoarea seriei construite de Thomas Labbé: arată diferența dintre existența unui fenomen extrem și frecvența cu care acesta începe să apară.
Până spre sfârșitul secolului XX, recoltele extrem de timpurii erau despărțite adesea de decenii. În ultimele două decenii, asemenea ani apar la intervale de câțiva ani, iar 2026 aduce deja un nou record în Burgundia.
Pentru viticultură, schimbarea se măsoară foarte concret: în zilele care dispar din calendarul dintre maturare și recoltare.
AGRONET.ro urmărește evoluția producției, tehnologiilor și condițiilor climatice din vii în secțiunea Pomicultură și viticultură, unde pot fi urmărite inclusiv efectele căldurii asupra calendarului de recoltare și deciziilor din exploatații.
