În acest articol
Un fermier a pierdut circa 10 hectare de susan după ce a urmat o recomandare AI, relatează TechRadar, într-un caz petrecut în zona Chuzhou din China. Agricultorul în vârstă de 67 de ani a cerut unui chatbot o soluție pentru combaterea buruienilor și dăunătorilor, apoi a aplicat amestecul recomandat fără o verificare tehnică prealabilă. În ziua următoare, atât buruienile, cât și plantele de susan erau afectate sever. Relatarea cazului este confirmată de mai multe publicații (1, 2.
Cazul arată o diferență importantă pentru ferme: un chatbot general poate fi util pentru documentare și organizarea informațiilor, dar nu este echivalentul unui sistem agronomic validat și nici al etichetei unui produs fitosanitar. O recomandare care pare logică în text poate deveni costisitoare atunci când este transferată direct în rezervorul mașinii de stropit.
De la răspunsul chatbotului direct în câmp
Fermierul, identificat în relatările presei cu numele Wu, cultivase susan pe aproximativ 24,7 acri, echivalentul a aproape 10 hectare. El folosise anterior instrumente de inteligență artificială și căpătase încredere în răspunsurile primite. Pentru problema buruienilor și dăunătorilor a cerut o schemă de combatere și a aplicat-o pe întreaga suprafață fără să confirme recomandarea cu un specialist sau cu documentația produselor.
Problema nu a fost lipsa efectului asupra buruienilor, ci afectarea simultană a culturii. Relatările disponibile indică faptul că una dintre componentele erbicide recomandate era incompatibilă cu plantele de susan în modul în care a fost utilizată. Agricultorul a revenit ulterior la chatbot pentru a întreba de ce cultura fusese distrusă.
Cazul este cu atât mai relevant cu cât răspunsul generat de sistem includea un avertisment general că informațiile oferite de inteligența artificială pot fi greșite și trebuie verificate. Avertismentul nu a împiedicat însă aplicarea recomandării pe întreaga parcelă.
În România, eticheta și omologarea rămân reperul pentru tratamente
Pentru fermierii români, regula practică este diferită de simpla acceptare a unei recomandări generate de un program. Autoritatea Națională Fitosanitară arată că produsele de protecție a plantelor care pot fi utilizate în România sunt evaluate și autorizate prin Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor.
La nivel european, Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prevede că produsele de protecție a plantelor trebuie utilizate în conformitate cu condițiile stabilite prin autorizație și înscrise pe etichetă. Eticheta trebuie să îi permită utilizatorului să identifice unde, când și în ce condiții poate fi folosit produsul.
În practică, înaintea unui tratament trebuie verificate cel puțin:
- autorizarea produsului pentru utilizare în România;
- cultura și organismul-țintă prevăzute pe etichetă;
- doza și condițiile de aplicare autorizate;
- compatibilitatea produselor dacă se intenționează un amestec;
- restricțiile și condițiile locale pentru efectuarea tratamentului.
Un chatbot poate ajuta la găsirea întrebărilor potrivite, dar nu poate transforma o utilizare neprevăzută pe etichetă într-una autorizată. Regulamentul european definește utilizarea corespunzătoare tocmai prin respectarea condițiilor aprobate și a instrucțiunilor de pe etichetă.
AGRONET.ro a prezentat recent și riscurile produselor fitosanitare contrafăcute, unde verificarea produsului, a etichetei, a culturilor autorizate și a provenienței este esențială înaintea aplicării. Principiul este similar: tratamentul nu trebuie decis numai după denumirea unei substanțe sau după o recomandare primită dintr-o sursă care nu poate confirma omologarea și condițiile concrete de utilizare.
Inteligența artificială poate ajuta ferma, dar sistemul trebuie validat
Incidentul din China nu înseamnă că inteligența artificială nu are loc în agricultură. Diferența este între un instrument general care generează text și o tehnologie agricolă testată pentru o anumită operațiune.
AGRONET.ro a analizat anterior rolul inteligenței artificiale în administrarea fermelor. Tehnologia poate prelucra date de la senzori, stații meteorologice, utilaje și sisteme de producție, însă decizia asupra intervenției trebuie păstrată la o persoană care poate verifica datele și consecințele măsurii.
Datele prezentate în aceeași analiză arată că agricultura de precizie era folosită în 2023 în aproximativ 10–15% dintre fermele românești. La nivelul Uniunii Europene, aproape 18% dintre exploatațiile cu suprafață agricolă utilizată foloseau cel puțin o tehnologie sau practică de precizie, iar acestea administrau circa 44% din suprafața agricolă utilizată.
Un exemplu relevant pentru tratamente este rețeaua europeană agrifoodTEF, prezentată de AGRONET.ro. Rețeaua oferă peste 300 de servicii pentru testarea inteligenței artificiale și roboticii agricole în condiții reale. În Spania, printre tehnologiile evaluate se află un sistem care identifică buruienile și aplică erbicid numai asupra plantelor detectate, în loc să trateze automat întreaga suprafață.
Diferența față de cazul fermierului din China este esențială: algoritmul este integrat într-o tehnologie agricolă testată în câmp pentru o operațiune definită, nu folosit ca sursă unică pentru alcătuirea improvizată a unei scheme chimice.
Costul unei singure recomandări greșite poate însemna întreaga parcelă
În agricultură, o eroare digitală nu rămâne pe ecran. Poate însemna sămânță pierdută, lucrări deja executate, tratamente plătite și o suprafață care nu mai produce recolta planificată.
Cazul culturii de susan arată și de ce succesul anterior al unui instrument nu este suficient pentru validarea următorului răspuns. Un chatbot poate oferi zece răspunsuri utile și apoi unul greșit exact într-o decizie cu efect ireversibil.
Pentru ferme, utilizarea cu valoare economică a inteligenței artificiale este aceea în care tehnologia reduce timpul de analiză, integrează datele și ajută la identificarea variantelor, în timp ce tratamentele fitosanitare rămân legate de produse autorizate, etichetă, condițiile din parcelă și verificarea unei persoane competente.
