În acest articol
Inteligența artificială poate prelua monitorizarea și calculele repetitive din ferme, dar decizia finală trebuie să rămână la agricultor, susține Viorel Marin, președintele Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație, într-un interviu publicat de G4Food. Senzorii, automatizările și programele de analiză ar putea permite administrarea unei părți a exploatației de la distanță, fără ca fermierul să fie permanent în grajd sau pe câmp.
Scenariul descris nu presupune o fermă complet lipsită de personal și nici transferarea tuturor deciziilor către un program. Tehnologia poate colecta date, identifica abateri și prezenta mai multe variante de intervenție, iar fermierul alege măsura aplicată și rămâne responsabil pentru rezultat.
Senzorii pot transmite datele direct către fermier
Într-o fermă digitalizată, senzorii conectați pot urmări parametri precum temperatura, umiditatea, consumul de apă, starea animalelor sau funcționarea instalațiilor. Informațiile sunt transmise către o platformă care le analizează și avertizează utilizatorul atunci când valorile ies din limitele stabilite.
Viorel Marin oferă exemplul unui sistem de aspersoare care poate fi pornit de la distanță. Fermierul nu trebuie să fie fizic lângă instalație, dar decizia de activare îi aparține și este luată pe baza informațiilor primite din exploatație.
„El poate lua decizia din șezlongul de pe malul piscinei. Dar e o decizie bazată pe informație reală, pe informație corectă și pe soluții care rezolvă problema. El trebuie doar să zică A, B sau C.”
Automatizarea poate reduce timpul consumat pentru verificări repetitive, deplasări și operațiuni care nu necesită prezența continuă a administratorului. Efectul practic depinde însă de calitatea senzorilor, acoperirea comunicațiilor, întreținerea echipamentelor și corectitudinea datelor transmise.
Ferma din Michigan care transformă datele într-un raport zilnic
O aplicație concretă a acestui model este prezentată de AGRONET.ro în cazul fermei Dream Winds Dairy din Michigan. Exploatația cu 260 de vaci Holstein folosește agenți de inteligență artificială construiți cu Gemini 3.6 Flash pentru a reuni zilnic datele provenite de la roboții de muls, zgărzile cu senzori, evidențele de furajare, stația meteorologică și documentele economice.
Sistemul prelucrează local fișiere CSV, facturi, chitanțe fotografiate și documente PDF, apoi generează un raport privind producția, consumul de furaje, sănătatea efectivului și costurile variabile. Fermierul Paul Windemuller urmărește astfel un indicator zilnic care separă eficiența biologică și operațională de fluctuațiile prețurilor laptelui și furajelor.
Cazul arată că inteligența artificială poate reduce orele petrecute cu descărcarea fișierelor și combinarea foilor de calcul. Sistemul nu înlocuiește însă verificarea animalelor, controlul datelor și interpretarea fermierului. O înregistrare greșită sau un document citit incorect poate influența raportul și recomandările generate.
Vremea imprevizibilă crește nevoia de informații locale
Unul dintre argumentele prezentate pentru folosirea tehnologiei este creșterea variabilității condițiilor meteorologice. Ploile pot avea o distribuție foarte neuniformă, iar prognoza generală pentru o localitate nu descrie întotdeauna situația unei anumite parcele.
Stațiile meteorologice și senzorii instalați în fermă pot furniza date locale privind precipitațiile, temperatura, vântul și umiditatea. Aceste informații pot susține decizii referitoare la irigare, tratamente, ventilarea adăposturilor sau momentul intrării utilajelor pe teren.
În fermele de lapte, datele meteorologice pot fi corelate cu consumul de furaje și producția. În cazul Dream Winds Dairy, raportul zilnic poate indica dacă reducerea consumului de substanță uscată este asociată cu umiditatea sau stresul termic și poate recomanda verificarea ventilației.
Datele nu elimină incertitudinea și nu garantează rezultatul unei lucrări. Ele pot însă reduce intervalul dintre apariția unei probleme și intervenția fermierului, mai ales atunci când exploatația are mai multe amplasamente sau suprafețe întinse.
AI poate analiza mai multe surse, dar nu înlocuiește experiența
Avantajul principal al inteligenței artificiale este capacitatea de a prelucra rapid volume mari de informații. Un sistem poate compara datele senzorilor cu istoricul fermei, prognozele meteorologice, consumurile și rezultatele de producție, operațiune greu de realizat manual în fiecare zi.
Viorel Marin consideră că tehnologia poate prelua în special activitățile mecanice, calculele și rutina administrativă. Interpretarea situației din fermă și alegerea intervenției trebuie să rămână însă în sarcina unei persoane care înțelege procesele biologice, fizice și economice implicate.
Această limită este importantă deoarece o recomandare generată automat poate porni de la date incomplete sau poate ignora o situație observată direct în câmp ori în adăpost. Fermierul trebuie să poată verifica informația și să înțeleagă consecințele fiecărei variante propuse.
România are un decalaj în utilizarea tehnologiilor de precizie
Accesul la astfel de sisteme rămâne inegal. Datele pentru anul 2023 arată că agricultura de precizie era utilizată în aproximativ 10–15% dintre fermele românești, România aflându-se între ultimele trei state ale Uniunii Europene după acest indicator.
La nivelul UE, aproape 18% dintre exploatațiile cu suprafață agricolă utilizată aplicau cel puțin o tehnologie sau practică de precizie. Aceste ferme administrau însă circa 44% din suprafața agricolă utilizată, ceea ce indică o adoptare mai frecventă în exploatațiile mari.
AGRONET.ro a analizat decalajul digital al fermelor românești, precum și diferența dintre dotarea cu utilaje și capacitatea de a colecta, integra și interpreta datele. În 2023, numai aproximativ 11% dintre fermele din UE foloseau sisteme informatice de gestionare, iar robotica agricolă era prezentă în circa 7% dintre exploatații.
Structura agriculturii românești reprezintă o limitare importantă. În 2023, România avea aproximativ 2,859 milioane de exploatații, care utilizau 12,55 milioane de hectare, iar suprafața medie era de 4,39 hectare pe fermă. Pentru o exploatație mică, investiția individuală în senzori, automatizări și programe poate fi mai greu de recuperat.
Controlul de la distanță nu elimină prezența în fermă
O fermă administrată parțial de pe telefon nu devine o exploatație care funcționează singură. Animalele trebuie observate, utilajele și instalațiile trebuie întreținute, iar situațiile neprevăzute cer intervenție directă.
Tehnologia poate muta o parte a activității dinspre verificarea manuală către supravegherea indicatorilor și gestionarea alertelor. Câștigul pentru fermier poate fi reducerea timpului petrecut cu operațiuni repetitive și posibilitatea de a reacționa mai repede atunci când sistemul identifică o abatere.
Riscul apare atunci când recomandarea automată este acceptată fără verificare. Viorel Marin avertizează asupra pierderii capacității de analiză și decizie atunci când utilizatorul nu mai înțelege procesele din spatele răspunsului oferit de program.
Pentru ferme, criteriul util nu este dacă administratorul poate conduce exploatația de lângă piscină, ci dacă investiția reduce costurile, limitează pierderile, îmbunătățește timpul de reacție și păstrează decizia sub controlul unei persoane competente.
