În acest articol
O dronă autonomă ar putea prelua mutarea zilnică a bovinelor între pășuni, fără ca fermierul să piloteze aparatul, relatează agrarheute. Sistemul dezvoltat în Australia de compania Brumby, cunoscută anterior sub numele GrazeMate, ar urma să localizeze turma, să o conducă spre parcela aleasă și să-și adapteze mișcările după comportamentul animalelor. Miza nu este doar spectaculoasă tehnologic: într-o fermă extensivă, o asemenea soluție ar putea elimina o parte dintre deplasările repetitive ale oamenilor și vehiculelor.
Proiectul se află însă în dezvoltare. Sursa nu indică un preț, o dată de comercializare, autonomia aparatului, dimensiunea maximă a turmei sau rezultate economice obținute în exploatații comerciale. Prin urmare, tehnologia trebuie privită în acest moment ca o direcție de automatizare a pășunatului, nu ca un utilaj disponibil deja fermierilor români.
Fermierul stabilește destinația, drona caută turma
Principiul prezentat de Brumby simplifică o operațiune care, pe suprafețe mari, poate consuma zilnic timp și forță de muncă.
Fermierul ar urma să folosească o aplicație pentru a introduce două informații esențiale:
- locul în care se află bovinele;
- parcela în care trebuie mutată turma.
După pornire, drona ar decola autonom, ar identifica animalele și ar începe deplasarea lor în direcția stabilită. Operatorul nu ar trebui să piloteze manual aparatul pe întreg traseul.
Aici apare diferența față de utilizarea obișnuită a unei drone agricole. Nu vorbim despre un aparat comandat permanent de un om, ci despre un sistem care primește o sarcină și trebuie să gestioneze singur deplasarea.
Inteligența artificială ar trebui să „citească” reacția bovinelor
Partea mai interesantă a proiectului este modul în care drona ar urma să interacționeze cu animalele.
Brumby spune că sistemul analizează în timp real limbajul corporal al bovinelor și își modifică poziția în funcție de reacția turmei. În timp, programul ar trebui să învețe cum răspunde efectivul respectiv și să adapteze traseul și apropierea față de animale.
Scopul declarat este ca bovinele să fie deplasate fără agitație inutilă.
Această componentă este esențială. Un aparat care doar zboară în spatele animalelor poate speria turma sau o poate dispersa. Pentru ca automatizarea să fie utilă într-o fermă, sistemul trebuie să recunoască dacă animalele avansează, se opresc, se separă sau manifestă o reacție care impune schimbarea poziției dronei.
Sursa nu oferă însă indicatori măsurați privind stresul animalelor sau comparații cu mutarea turmei realizată de personal, astfel încât performanța acestei funcții nu poate fi cuantificată deocamdată.
Nu doar „cioban aerian”: drona ar putea verifica animale, pășunea și adăpătorile
Compania vrea ca aparatul să aibă un rol mai larg decât simpla mutare a bovinelor.
Funcțiile avute în vedere includ:
- supravegherea stării animalelor;
- estimarea greutății bovinelor;
- evaluarea calității pășunii;
- verificarea adăpătorilor;
- urmărirea turmei pe suprafețe întinse.
Dacă toate aceste funcții vor fi validate în condiții comerciale, valoarea tehnologiei ar putea veni tocmai din combinarea lor. O dronă folosită numai câteva minute pentru mutarea animalelor este una, iar un aparat care parcurge zilnic ferma și adună în același timp informații despre animale, apă și pășune este altceva.
În acest model, drona devine mai degrabă un instrument mobil de supraveghere a fermei.
Pentru România, utilitatea ar apărea în primul rând pe pășunile întinse
România are aproximativ 1,93 milioane de bovine, potrivit datelor analizate recent de AGRONET.ro. Efectivul este cu aproape 41% mai mic decât în 2006, iar sectorul funcționează într-un context în care costurile și disponibilitatea forței de muncă influențează tot mai mult organizarea fermelor.
O dronă autonomă de acest tip nu ar avea aceeași valoare în orice exploatație. Într-o fermă mică, unde animalele sunt ținute aproape de gospodărie, investiția poate fi greu de justificat. În schimb, economia de timp poate deveni importantă atunci când:
- turma este împărțită între mai multe parcele;
- pășunile sunt extinse;
- distanțele dintre punctele de adăpare și parcele sunt mari;
- mutarea animalelor se face frecvent;
- ferma utilizează pășunatul rotațional;
- personalul trebuie să verifice zilnic mai multe zone.
Acolo, costul nu trebuie comparat numai cu salariul unui angajat. Trebuie luate în calcul timpul petrecut pe drum, combustibilul folosit de vehicule, numărul de verificări zilnice și capacitatea unei singure persoane de a administra o suprafață mai mare.
Automatizarea fermei începe să treacă de la monitorizare la executarea lucrării
Direcția nu este izolată. Agricultura digitală a trecut treptat de la simpla colectare a datelor la executarea autonomă a unor operațiuni.
AGRONET.ro a arătat cum senzorii și inteligența artificială pot reuni informații despre animale, apă, temperatură și instalații, astfel încât fermierul să nu mai fie obligat să verifice manual fiecare parametru.
Drona australiană împinge principiul mai departe. Sistemul nu doar observă și raportează, ci ar trebui să execute o sarcină fizică: să mute efectivul.
Este aceeași evoluție care apare și în agricultura vegetală, unde echipamentele automate nu se mai limitează la cartarea unei parcele, ci pot aplica tratamente, elimina buruieni sau executa alte lucrări.
În România, piața dronelor agricole este deja suficient de dezvoltată pentru a atrage investiții din partea unor grupuri mari. East Grain a preluat recent 51% din compania care operează Riagro, distribuitor de drone agricole și furnizor de servicii de pulverizare, instruire și asistență tehnică.
Deocamdată, utilizările comerciale din România sunt concentrate în principal pe culturile vegetale. Zootehnia poate deveni însă următorul teren de extindere.
Câștigul real ar trebui măsurat în ore de muncă economisite
Pentru un crescător, întrebarea decisivă nu va fi cât de spectaculos arată drona în zbor, ci câtă muncă elimină.
O evaluare economică serioasă ar trebui să compare cel puțin:
Indicator | Mutare convențională | Sistem autonom |
|---|---|---|
Timp de lucru zilnic | personal prezent pe traseu | supraveghere și intervenție la nevoie |
Deplasări cu vehiculul | pot fi necesare | pot fi reduse |
Consum de combustibil | depinde de suprafață și traseu | înlocuit parțial de consum electric |
Monitorizarea animalelor | verificări separate | ar putea fi integrată în aceeași misiune |
Verificarea adăpătorilor | deplasare separată | ar putea fi făcută de dronă |
Evaluarea pășunii | inspecție separată | ar putea fi inclusă în zbor |
Brumby nu a publicat în materialul citat cifre care să permită completarea tabelului cu ore sau costuri efective.
Tocmai aceste date vor decide dacă tehnologia devine interesantă economic sau rămâne o demonstrație spectaculoasă.
O problemă dificilă: ce se întâmplă când turma nu reacționează cum „se așteaptă” algoritmul
Animalele nu sunt utilaje care repetă întotdeauna aceeași mișcare.
Într-o turmă poate exista un vițel rămas în urmă, un animal bolnav, o vacă ce refuză deplasarea, o poartă închisă sau o zonă în care traseul este blocat. Pot apărea și obstacole, alte animale sau schimbări meteorologice.
Aici va fi testată valoarea reală a autonomiei. Sistemul trebuie nu doar să execute traseul normal, ci să recunoască momentul în care nu mai poate continua în siguranță și este necesară intervenția fermierului.
De aceea, automatizarea nu înseamnă dispariția crescătorului din proces. Înseamnă mutarea lui din rolul de executant permanent în cel de supraveghetor al unei operațiuni automate.
De la „dronă pentru imagini” la angajat digital al fermei
Dacă proiectul australian ajunge la maturitate comercială, schimbarea importantă nu va fi simplul fapt că un aparat de zbor poate merge în urma unor vaci.
Miza este transformarea unei tehnologii care, până recent, era folosită în agricultură mai ales pentru imagini și cartare într-un echipament care poate primi o sarcină, interpreta comportamentul animalelor și executa autonom o operațiune zilnică.
Pentru fermele românești cu bovine ținute pe suprafețe mari, o astfel de tehnologie ar putea deveni interesantă tocmai acolo unde timpul omului este mai scump decât zborul aparatului.
Deocamdată lipsesc trei cifre decisive: prețul dronei, numărul de ore economisite și dimensiunea efectivului pe care îl poate gestiona în siguranță. Când acestea vor exista, fermierul va putea calcula dacă sistemul este doar o tehnologie interesantă sau un utilaj care își poate recupera investiția.
