În acest articol
Avertismentul BCE despre decalajul Europei în inteligența artificială ajunge și în ferme, unde România pornește de la un nivel redus de digitalizare. Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a declarat la un eveniment World Economic Forum de la Geneva că Europa nu își poate permite să rateze revoluția inteligenței artificiale, după ce o mare parte din câștigurile primei revoluții digitale au fost captate în alte regiuni, relatează Euractiv. Pentru agricultură, problema se vede deja în diferența dintre tehnologiile disponibile și viteza cu care acestea ajung efectiv în exploatații.
Lagarde nu s-a referit separat la agricultură, ci la economia europeană în ansamblu. Diagnosticul său privind fragmentarea pieței, dificultatea companiilor de a crește la scară europeană și accesul mai slab la capital are însă o corespondență directă în sectorul agricol, unde inteligența artificială este integrată în roboți, camere, senzori, sisteme de aplicare selectivă și programe pentru analiza datelor din ferme.
România este între ultimele state UE la agricultura de precizie
Datele analizate anterior de AGRONET.ro arată dimensiunea decalajului.
În 2023, aproximativ 10–15% dintre fermele românești foloseau tehnologii de agricultură de precizie, România fiind între ultimele trei state ale Uniunii Europene după acest indicator.
La nivel european:
- aproape 18% dintre exploatații utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie;
- fermele respective administrau aproximativ 44% din suprafața agricolă utilizată a UE;
- circa 11% dintre ferme foloseau sisteme informatice de gestionare;
- aproximativ 7% utilizau robotică agricolă.
Diferența dintre cele 18% dintre ferme și cele 44% din suprafață arată că tehnologia este concentrată mai ales în exploatațiile mari. Aceasta este o problemă importantă pentru România, unde structura agricolă este mult mai fragmentată.
În 2023, România avea aproximativ 2,86 milioane de exploatații agricole care lucrau 12,55 milioane de hectare, cu o suprafață medie de numai 4,39 hectare. Pentru multe ferme mici, achiziția individuală a unui robot, a unei rețele de senzori sau a unui sistem complex de analiză a datelor este mult mai greu de amortizat.
Europa are tehnologia, dar trebuie să o ducă din laborator în fermă
Una dintre problemele indicate de Lagarde este că firmele europene au dificultăți în a ajunge la dimensiunea competitorilor americani sau chinezi.
Agricultura oferă un exemplu concret. Europa dispune deja de o infrastructură importantă pentru dezvoltarea tehnologiei agricole. AGRONET.ro a prezentat rețeaua agrifoodTEF, care oferă peste 300 de servicii pentru testarea inteligenței artificiale, roboticii și sistemelor bazate pe date.
Rețeaua a conectat deja peste 200 de întreprinderi și dezvoltatori cu centre europene de testare și cuprinde 30 de organizații capabile să ofere servicii în toate cele 27 de state membre.
Printre tehnologiile testate se află:
- sisteme de identificare a buruienilor și aplicare selectivă a erbicidelor;
- cântărirea automată a animalelor cu ajutorul inteligenței artificiale;
- măsurarea automată a pomilor;
- roboți autonomi pentru lucrări agricole;
- camere pentru numărarea și măsurarea fructelor;
- drone pentru monitorizarea experiențelor agricole;
- sisteme digitale pentru identificarea bolilor și dăunătorilor.
Infrastructura există, dar succesul economic apare abia atunci când produsul trece de la prototip la utilizare comercială pe mii de ferme. Exact aici devin importante finanțarea, accesul la o piață europeană suficient de mare și posibilitatea de testare în condiții agricole diferite.
Inteligența artificială poate reduce costurile repetitive din fermă
În agricultură, valoarea inteligenței artificiale nu stă numai în apariția roboților complet autonomi.
AGRONET.ro a analizat și utilizarea AI pentru activitățile zilnice din exploatații. Senzorii și programele pot reuni informații despre umiditate, temperatură, consumul de apă, producția animalelor, furaje, vreme și costuri, apoi pot semnala abaterile care necesită intervenție.
Într-o fermă de lapte din Michigan prezentată în acel material, inteligența artificială este folosită pentru a centraliza date provenite de la roboții de muls, zgărzi cu senzori, sisteme de furajare, stația meteorologică și documentele economice. Rezultatul este un raport zilnic privind producția, sănătatea efectivului, consumul și costurile variabile.
Pentru agricultor, câștigul poate veni din reducerea timpului consumat cu centralizarea datelor și din identificarea mai rapidă a unei probleme.
Același principiu se aplică în cultura vegetală: camerele pot diferenția buruienile de plantele cultivate, hărțile pot orienta aplicarea variabilă a inputurilor, iar programele pot combina informațiile meteorologice cu datele din sol și istoricul parcelei.
Problema României nu este numai accesul la AI
Decalajul nu poate fi redus doar prin cumpărarea unor programe sau utilaje noi.
Pentru ca inteligența artificială să producă efect economic într-o fermă sunt necesare mai multe componente care funcționează împreună:
- utilaje și senzori capabili să genereze date;
- conexiune și infrastructură digitală;
- programe compatibile între ele;
- personal care poate interpreta rezultatele;
- servicii de testare și suport tehnic;
- finanțare care permite amortizarea investiției;
- suprafață sau volum de producție suficient pentru justificarea costului.
Pentru fermele mici, soluția poate fi mai degrabă accesul la tehnologie prin prestatori, cooperative sau utilaje folosite în comun decât achiziția individuală.
Această problemă a fost ridicată și în analiza AGRONET.ro privind agricultura performantă și digitalizarea României. Digitalizarea produce valoare numai atunci când cercetarea și tehnologia ajung în exploatații și reduc concret consumul de apă, inputuri, timp sau combustibil ori cresc stabilitatea producției.
Lagarde avertizează că vechiul model european de creștere se erodează
Mesajul președintei BCE este mai larg decât problema tehnologică. Lagarde a arătat că modelul economic european de după război s-a sprijinit pe trei elemente: extinderea comerțului mondial, energie ieftină și securitate susținută de Statele Unite.
În evaluarea sa, toate cele trei condiții devin mai slabe.
În acest context, productivitatea și capacitatea Europei de a dezvolta tehnologii proprii capătă o importanță mai mare. Inteligența artificială este una dintre tehnologiile în care dimensiunea pieței și accesul la capital pot decide cine dezvoltă platformele, roboții, senzorii și sistemele care vor fi utilizate ulterior inclusiv în agricultură.
Pentru fermele românești, competiția globală în AI poate părea îndepărtată, dar efectul ajunge direct pe câmp: cine produce robotul, cine controlează programul, cât costă abonamentul, dacă datele pot fi transferate între sisteme și cât de repede poate fi amortizată investiția.
Europa nu pornește de la zero în agricultura digitală. Are centre de testare, dezvoltatori, universități și ferme care folosesc deja aceste sisteme. Diferența se va face prin viteza cu care tehnologiile validate pot ajunge la scară comercială, inclusiv în țări precum România, unde adopția rămâne încă mult sub potențial.
