În acest articol
O fermă de bumbac de 347 de hectare este administrată cu doar doi angajați, folosind senzori, imagini din satelit, drone și fertirigare controlată de la distanță. Exploatația din comitatul Manas, regiunea Xinjiang, face parte dintr-un sistem de agricultură digitală care s-a extins deja la aproximativ 46.667 de hectare, relatează China Daily.
La ferma administrată de Chen Jun, datele despre umiditatea și fertilitatea solului, dezvoltarea bumbacului și necesarul de apă sunt urmărite printr-o aplicație mobilă. Fermierul poate controla de la distanță fertirigarea prin picurare, iar sistemul digital combină informațiile provenite din teren pentru a propune intervenții asupra culturii.
Sateliți, drone și senzori pe 800 de hectare
Fangqun Farm, exploatația în care lucrează Chen, are aproximativ 800 de hectare și găzduiește una dintre bazele naționale chineze pentru inovare și aplicare în agricultura digitală.
Sistemul integrează:
- imagini obținute prin teledetecție satelitară;
- inspecții realizate cu drone;
- senzori instalați în câmp;
- date meteorologice;
- informații despre sol;
- monitorizarea dezvoltării culturii;
- un „geamăn digital” al parcelelor de bumbac.
Datele sunt centralizate pe o platformă care utilizează algoritmi pentru recomandări privind fertirigarea și lucrările agricole. Sistemul poate transmite și avertizări referitoare la boli și dăunători, iar intervențiile sunt apoi gestionate prin aplicația mobilă Huifengshou.
Potrivit fermierului citat de publicația chineză, utilizarea tehnologiilor digitale a redus necesarul de muncă și consumul de apă, a crescut producția și a dus aproape la dublarea venitului net al exploatației.
Randamentul bumbacului a urcat la aproximativ 7,5 tone/ha
Digitalizarea nu mai este limitată la ferma demonstrativă. Wang Qiang, responsabil pentru agricultura digitală în cadrul administrației agricole din Manas, afirmă că sistemele au ajuns la aproximativ 46.667 de hectare după începerea testelor pe scară largă în 2022.
Datele prezentate pentru bumbac arată și o creștere a productivității la nivelul comitatului:
An | Suprafață cu bumbac | Randament mediu |
|---|---|---|
2024 | 54.000 ha | 6.990 kg/ha |
2025 | 59.333 ha | aproximativ 7.500 kg/ha |
Randamentul mediu a crescut astfel cu aproximativ 510 kg/ha, echivalentul unei majorări de circa 7,3% într-un an. Datele nu permit însă atribuirea întregii diferențe exclusiv tehnologiilor digitale, deoarece producția agricolă depinde și de vreme, soiuri, inputuri și alte condiții de cultură.
Venitul disponibil pe locuitor în mediul rural din Manas a crescut de la 34.920 de yuani în 2024 la 37.197 de yuani în 2025, respectiv cu aproximativ 6,5%. Comitatul s-a situat pe primul loc între unitățile administrative similare din Xinjiang pentru al doilea an consecutiv.
De la cultura bumbacului la evidența a zeci de milioane de animale
Aceeași direcție de digitalizare este aplicată și în zootehnie.
Platforma de date administrată de structura regională pentru zootehnie și medicină veterinară urmărește întregul circuit al animalelor, de la reproducție și vaccinare până la carantină, transport, sacrificare și comercializare. Fiecărui animal îi este asociată o identitate și o arhivă digitală.
Sistemul centralizează în prezent informații provenite de la peste 2,2 milioane de ferme și gospodării cu animale din Xinjiang și este conectat la aproximativ 12.000 de lucrători locali implicați în prevenirea bolilor.
Din 2019, platforma a înregistrat date privind:
- peste 8,3 milioane de bovine;
- aproximativ 43 de milioane de ovine;
- circa 55 de milioane de păsări.
Personalul din teren poate încărca de pe telefon datele privind vaccinările, iar autoritățile pot consulta informațiile în timp real pentru supravegherea sanitar-veterinară.
Inteligența artificială intră și în consultațiile veterinare
Un alt proiect prezentat în Xinjiang este VetTalk, o platformă națională pentru diagnostic și consultații veterinare online, dezvoltată împreună cu China Animal Disease Control Center.
Sistemul reunește medici veterinari autorizați și include instrumente bazate pe inteligență artificială pentru aproximativ 670 de boli ale animalelor. Crescătorii pot descrie simptomele prin text, voce sau fotografii.
Din aprilie până în septembrie 2026, platforma a atras aproximativ 140.000 de utilizatori la nivel național, dintre care peste 50.000 în Xinjiang.
Diferența față de România rămâne mare la nivelul adopției
Modelul din Xinjiang arată ce poate însemna agricultura digitală atunci când senzorii, utilajele, irigațiile și analiza datelor funcționează într-un singur sistem.
În România, problema este încă extinderea tehnologiilor către un număr mai mare de exploatații. Datele analizate de AGRONET.ro arată că, în 2023, numai aproximativ 10–15% dintre fermele românești utilizau tehnologii de agricultură de precizie.
La nivelul UE, ponderea era de aproape 18% dintre exploatații, dar acestea administrau aproximativ 44% din suprafața agricolă utilizată. Diferența indică o concentrare puternică a tehnologiilor în fermele mai mari.
AGRONET.ro a analizat și decalajul dintre tehnologiile deja disponibile și adoptarea lor efectivă în ferme. Senzorii, inteligența artificială, dronele și aplicațiile de gestiune pot reduce consumul de apă, inputuri și timp, dar efectul economic apare numai atunci când echipamentele, datele și personalul pot funcționa împreună.
China intenționează să extindă acest model în perioada 2026–2030. Autoritățile din Xinjiang au anunțat că vor promova dronele, internetul obiectelor, roboții și alte echipamente inteligente și vor dezvolta ferme digitalizate atât pentru culturi vegetale, cât și pentru zootehnie și acvacultură.
