Fermele găsesc greu operatori pentru utilajele moderne – 151 de posturi declarate în Buzău

Fermele găsesc tot mai greu operatori pentru utilajele agricole moderne, iar deficitul nu mai privește doar munca sezonieră sau necalificată. În județul Buzău, angajatorii agricoli au declarat 151 de locuri de muncă vacante în primele șapte luni din 2026, potrivit datelor AJOFM prezentate de AGRO TV. Cele mai dificil de ocupat sunt posturile care cer simultan cunoștințe de mecanică, utilizarea sistemelor informatice și orientare în teren.

Numărul posturilor declarate a fost mai mare în primele luni ale anului, când fermele și companiile agricole pregătesc tractoarele, combinele și echipamentele pentru campaniile de primăvară. Oferta a scăzut ulterior, însă datele descriu numai locurile comunicate agenției județene, nu întregul necesar de personal al agriculturii din Buzău.

Cele mai multe posturi au fost oferite înaintea campaniei de primăvară

Distribuția lunară comunicată de AJOFM Buzău arată că aproape 69% dintre locurile vacante au fost anunțate între ianuarie și aprilie.

Vârful din aprilie, cu 35 de posturi, coincide cu perioada de pregătire și începere a lucrărilor agricole. În această etapă, exploatațiile au nevoie atât de mecanici și personal pentru întreținere, cât și de operatori care pot regla și folosi utilajele în câmp.

Datele nu precizează câte dintre cele 151 de posturi au fost ocupate, ce salarii au fost oferite sau ce calificări au fost solicitate pentru fiecare poziție.

Tractoristul modern trebuie să lucreze și cu date

Utilajele agricole performante nu mai presupun doar conducerea tractorului sau combinei. Operatorul trebuie să folosească sisteme de ghidare, calculatoare de bord, programe pentru controlul lucrărilor și, în unele cazuri, hărți ale parcelelor.

Competențele cerute pot include:

• reglarea și calibrarea echipamentelor;
• utilizarea ghidării prin satelit;
• citirea hărților și a limitelor parcelelor;
• controlul semănatului, fertilizării și tratamentelor;
• identificarea erorilor tehnice;
• întreținerea mecanică de bază;
• înregistrarea consumurilor și a lucrărilor executate.

Ionel Tociu, directorul AJOFM Buzău, a descris aceste mașini drept „roboți pe patru roți”, tocmai pentru că funcționarea lor combină mecanica, informatica și elemente de topografie.

Deficitul de personal poate limita folosirea reală a investițiilor făcute de ferme. Achiziția unui tractor cu ghidare automată sau a unei semănători cu control pe secțiuni nu garantează economii dacă operatorul nu știe să seteze corect sistemul, să interpreteze erorile și să adapteze lucrarea la parcelă.

România are puține ferme care folosesc agricultura de precizie

Problema personalului calificat apare într-un sector care oricum adoptă lent tehnologiile digitale. Datele analizate de AGRONET.ro arată că, în 2023, numai 10–15% dintre fermele din România utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie.

La nivelul Uniunii Europene, ponderea era de aproximativ 18% dintre exploatații, iar acestea administrau circa 44% din suprafața agricolă utilizată. Diferența arată că tehnologia este concentrată în special în fermele mai mari, unde investiția poate fi repartizată pe suprafețe extinse.

România avea în 2023 aproximativ 2,859 milioane de exploatații, cu o suprafață medie de 4,39 hectare. Pentru multe ferme mici, cumpărarea individuală a unor utilaje performante este dificil de justificat economic. Accesul prin cooperative, prestatori de servicii sau închiriere poate reduce costul, dar menține nevoia de operatori bine pregătiți.

Muncitorii din afara UE acoperă mai ales posturile necalificate

În lipsa lucrătorilor români, o parte dintre angajatorii agricoli apelează la personal recrutat din Nepal, Vietnam, India sau Turcia. Potrivit informațiilor transmise de AJOFM, acești lucrători acoperă în special activități necalificate, inclusiv în livezi și în perioadele de campanie.

Sursa nu confirmă însă că fermele din Buzău au reușit să recruteze din afara Uniunii Europene operatori capabili să conducă utilaje agricole complexe. Importul de forță de muncă poate rezolva parțial deficitul pentru recoltare, sortare, întreținerea culturilor sau alte activități manuale, dar nu înlocuiește formarea tehnică necesară pentru exploatarea echipamentelor moderne.

În cazul personalului recrutat din afara țării, fermele trebuie să ia în calcul și costurile de autorizare, transport, cazare, instruire și integrare. Pentru posturile tehnice, se adaugă verificarea experienței și compatibilitatea cu marca și sistemele utilajelor folosite în exploatație.

Salariile mari apar în perioadele critice

Directorul AJOFM Buzău susține că operatorii agricoli foarte bine pregătiți pot ajunge, în timpul campaniilor, la venituri peste cele ale unor angajați din tehnologia informației. Afirmația nu este însoțită de valori salariale, tipuri de contract sau numărul de ore lucrate și nu poate fi generalizată la întregul sector.

Plata mai ridicată în perioadele de vârf este explicată de responsabilitatea operatorului și de costul întârzierilor. O zi pierdută la semănat, tratamente sau recoltat poate afecta producția ori calitatea, iar o eroare de reglaj poate genera consumuri suplimentare de sămânță, îngrășăminte, combustibil sau produse pentru protecția plantelor.

Pentru fermă, costul unui operator calificat trebuie comparat cu:

• reducerea suprapunerilor dintre treceri;
• limitarea consumului de inputuri;
• executarea lucrărilor în intervalul optim;
• scăderea timpilor de oprire;
• prevenirea avariilor;
• calitatea datelor înregistrate din câmp.

Formarea practică rămâne insuficient legată de angajare

Deficitul de operatori reflectă și nivelul redus al pregătirii agricole formale. În 2023, numai 1% dintre managerii fermelor românești aveau pregătire agricolă completă, iar aproximativ 94,5% se bazau în principal pe experiență practică.

AGRONET.ro a analizat nevoia de a lega pregătirea universitară de stagii și locuri de muncă reale. O vizită la o fermă sau o demonstrație de utilaje nu este suficientă pentru formarea unui operator. Sunt necesare stagii mai lungi, acces efectiv la echipamente, mentori și evaluarea competențelor dobândite.

Pentru exploatațiile care cumpără utilaje noi, pregătirea personalului ar trebui inclusă în bugetul investiției. Instruirea oferită la livrare poate acoperi comenzile de bază, dar nu întotdeauna și folosirea completă a funcțiilor de precizie, întreținerea preventivă sau analiza datelor.

Fermele au nevoie de un plan pentru personal, nu doar pentru utilaje

Achiziția tehnologiei și recrutarea trebuie planificate împreună. Înainte de campanie, ferma trebuie să știe cine va opera fiecare utilaj, ce nivel de pregătire are, cine poate interveni în cazul unei defecțiuni și cum este înlocuit operatorul dacă acesta lipsește.

Pentru reducerea riscului, exploatațiile pot:

1. pregăti cel puțin doi operatori pentru utilajele esențiale;
2. include instruirea în contractul de achiziție;
3. organiza practica înaintea campaniei, nu direct în timpul lucrărilor;
4. păstra evidența setărilor și a erorilor întâlnite;
5. colabora cu licee agricole, universități și furnizori de echipamente;
6. corela salariul cu responsabilitatea și competențele cerute;
7. utiliza prestatori de servicii când personalul propriu nu poate acoperi lucrările.

Deficitul de angajați din agricultura buzoiană arată că modernizarea fermelor nu se oprește la cumpărarea utilajelor. Fără operatori care să folosească mecanica, programele și datele în aceeași lucrare, o parte dintre funcțiile plătite de fermier rămân neutilizate, iar investiția produce mai puține economii decât cele estimate.

Urmărește-ne pe Google News