În acest articol
Șoferul poate influența cu până la 20% consumul de motorină al tractorului, potrivit unui studiu tehnic semnat de Ludwig Volk, Stephan Denker și Sandra Rose și publicat în Landtechnik. Dintre măsurile analizate, modul de conducere are cel mai mare potențial individual de economisire, înaintea gestionării motorului, presiunii din anvelope, balastării sau adâncimii de lucru.
Tema devine cu atât mai importantă în actuala campanie agricolă. La sfârșitul lunii august, AGRONET.ro arăta că motorina livrată în vrac fermelor era indicată la aproximativ 9,45–9,85 lei/litru, iar costurile de înființare a culturilor de toamnă erau estimate cu 15–20% peste nivelul de anul trecut.
Șoferul, înaintea tehnologiei în lista economiilor posibile
Calculele autorilor, realizate pe baza datelor KTBL pentru perioada 2007–2010, indică următoarele potențiale de reducere a consumului:
Măsură | Potențial estimat de economisire |
|---|---|
Cunoștințele și modul de lucru al șoferului | 20% |
Gestionarea motorului | 15% |
Presiunea adaptată a anvelopelor | 15% |
Balastarea și reglarea punctului de tracțiune | 10% |
Adaptarea adâncimii de lucru | 10% |
Sisteme automate de ghidare | 5% |
Utilizarea modului economic al prizei de putere | 2% |
Reglarea automată a răcirii motorului | 2% |
Procentele reprezintă potențiale estimate pentru diferite lucrări și nu trebuie adunate mecanic pentru a obține o economie totală. Mesajul important este că o parte consistentă a consumului nu depinde exclusiv de modelul tractorului, ci de modul în care acesta este exploatat.
Autorii indică drept măsuri de bază conducerea anticipativă pe drum, folosirea inerției utilajului atunci când condițiile permit, alegerea presiunii potrivite pentru anvelope și urmărirea constantă a consumului.
Urmele mai adânci înseamnă motorină consumată pentru deplasarea solului
Una dintre cele mai importante pierderi în câmp apare atunci când tractorul se afundă în sol.
Studiul estimează că fiecare centimetru suplimentar de adâncime a urmei poate crește consumul de motorină cu aproximativ 10%. Energia motorului nu mai este folosită doar pentru deplasarea tractorului și executarea lucrării, ci și pentru deformarea anvelopei și împingerea solului din fața roții.
Presiunea adaptată în anvelope reduce această pierdere prin creșterea suprafeței de contact cu solul, diminuarea patinării și formarea unor urme mai puțin adânci.
Autorii estimează pentru presiunea corect adaptată un potențial de economisire de aproximativ 15% la lucrările de tracțiune.
Presiunea concretă trebuie însă stabilită în funcție de anvelopă, sarcina pe punte și recomandările producătorului. Valoarea potrivită pentru câmp nu este aceeași cu cea necesară transportului rutier.
Motorul trebuie ținut în zona în care produce eficient cuplul necesar
Gestionarea motorului are, în calculele studiului, un potențial similar cu cel al presiunii anvelopelor: aproximativ 15% pentru anumite lucrări de tracțiune.
În practică, aceasta înseamnă alegerea raportului de transmisie și a turației astfel încât tractorul să execute lucrarea fără să funcționeze permanent la o turație mai mare decât este necesar.
La lucrările unde puterea cerută este redusă, utilizarea modului economic al prizei de putere poate aduce economii suplimentare.
Conducerea trebuie însă adaptată sarcinii. Reducerea turației până în punctul în care motorul este supraîncărcat nu înseamnă automat economie.
Balastarea greșită costă combustibil
Autorii estimează la aproximativ 10% potențialul de economisire asociat unei balastări și unui punct de tracțiune bine adaptate.
Un tractor prea greu transportă permanent o masă inutilă. Un tractor insuficient balastat poate pierde, în schimb, energie prin patinare și poate avea dificultăți în transmiterea puterii către sol.
Obiectivul este folosirea masei necesare pentru lucrare, fără lest suplimentar care nu contribuie la tracțiune.
Aceeași logică se aplică și echipamentelor. Reglajele incorecte pot transforma o parte din puterea motorului în pierderi, în loc să o utilizeze pentru executarea efectivă a lucrării.
Un centimetru în plus la adâncimea de lucru se vede și în rezervor
Adaptarea adâncimii de lucru apare în studiu cu un potențial estimat de economisire de 10% pentru lucrări precum arătura și prelucrarea miriștii.
Cu cât solul este mobilizat mai adânc, cu atât necesarul de tracțiune crește. De aceea, executarea lucrării la adâncimea agronomic necesară, fără prelucrare suplimentară inutilă, poate reduce atât consumul de motorină, cât și timpul necesar pe hectar.
Efectul se amplifică atunci când tractorul lucrează pe urme adânci. Autorii arată că reducerea rezistenței la rulare, a patinării și a adâncimii inutile de prelucrare poate produce, în anumite combinații de lucru, economii energetice de peste 25%.
Ce poate însemna economia pentru bugetul unei ferme
La un preț de 9,45–9,85 lei/litru, o fermă care consumă 10.000 de litri de motorină cheltuie aproximativ 94.500–98.500 de lei înainte de eventualele mecanisme de sprijin aplicabile.
O reducere efectivă a consumului ar însemna, la același volum de lucrări:
- la 10% economie: aproximativ 9.450–9.850 de lei;
- la 15% economie: aproximativ 14.175–14.775 de lei;
- la 20% economie: aproximativ 18.900–19.700 de lei.
Exemplul arată de ce pregătirea operatorilor, reglarea utilajelor și monitorizarea consumului pot avea efect economic comparabil cu unele investiții tehnice.
Studiul recomandă inclusiv înregistrarea consumului pe tractor, șofer și lucrare. Într-o exploatație cu mai multe utilaje și operatori, aceste date permit identificarea diferențelor dintre lucrări și a situațiilor în care același rezultat este obținut cu un consum mai mare de combustibil.
Într-un sezon în care motorina apasă puternic asupra costului de producție, economia începe astfel înainte de schimbarea tractorului: din presiunea anvelopelor, balast, adâncimea de lucru, turația motorului și, mai ales, din modul în care este condus utilajul.
