În acest articol
O investiție de circa 1.200 de euro a redus pierderile provocate de caniculă în ferme-pilot de bovine din România, printr-un sistem format din senzori, o aplicație și aspersoare montate la frontul de furajare. Viorel Marin, președintele Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație, a declarat pentru G4Food că investiția testată în proiectul european Farmtopia ar fi fost recuperată în perioada de caniculă, pe fondul unei creșteri de 5–10% a producției de lapte și carne față de perioadele obișnuite.
Rezultatele au fost prezentate de Viorel Marin în cadrul interviului și nu sunt însoțite, în materialul publicat, de date tehnice detaliate privind numărul fermelor, efectivele analizate, durata comparației sau metodologia de calcul. Ele oferă însă un exemplu despre modul în care o soluție digitală relativ simplă poate fi orientată către o pierdere economică precisă, fără ca fermierul să cumpere un sistem complex.
Senzorii au urmărit condițiile care provoacă stres termic
Proiectul-pilot din România a fost desfășurat în ferme de vaci din rasa Bălțată Românească. Echipa a pornit de la pierderile înregistrate în perioadele de caniculă, când animalele se retrag la umbră, consumă mai puține furaje, iar producția de lapte și sporul de greutate pot scădea.
Senzorii au fost instalați pentru a monitoriza permanent temperatura, umiditatea, presiunea atmosferică și alți parametri din adăposturi. Datele erau transmise către o aplicație care avertiza asupra condițiilor favorabile apariției stresului termic.
Soluția aplicată nu a constat într-o automatizare completă a fermei, ci în montarea unor aspersoare cu apă rece în zona de furajare. Pornirea sistemului în perioadele foarte calde atrăgea animalele spre frontul de furajare, unde se răcoreau și reluau consumul de hrană.
„Nu ai nevoie de sisteme sofisticate, cum au marile corporații. Ai nevoie de tehnologie simplă, ieftină și care să îi aducă fermierului un câștig imediat și ușor de înțeles”, a declarat Viorel Marin.
Costul trebuie comparat cu pierderea pe care o evită
Potrivit datelor prezentate în interviu, ansamblul format din senzori, aplicație, automatizare și sistemul de răcire a costat aproximativ 1.200 de euro pentru fiecare fermă-pilot. Viorel Marin susține că investiția a fost recuperată în circa trei luni, prin producția suplimentară obținută în sezonul cald.
Pentru evaluarea unei soluții similare într-o altă exploatație, costul inițial trebuie raportat la:
- numărul animalelor și nivelul producției;
- durata și intensitatea perioadelor de caniculă;
- pierderea de lapte sau spor de greutate înregistrată anterior;
- consumul suplimentar de apă și energie;
- costurile de instalare, întreținere și abonament;
- configurația adăpostului și a frontului de furajare;
- perioada estimată de recuperare a investiției.
Rezultatele obținute într-o fermă-pilot nu garantează aceeași creștere de producție în toate exploatațiile. Efectul depinde de rasă, furajare, ventilație, densitatea animalelor, condițiile din adăpost și modul în care este utilizat sistemul.
România rămâne în urma UE la agricultura de precizie
Exemplul Farmtopia apare într-un sector în care adoptarea tehnologiilor digitale rămâne redusă. În 2023, între 10% și 15% dintre fermele din România utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie, potrivit datelor Eurostat analizate de AGRONET.ro.
La nivelul Uniunii Europene, proporția era de aproape 18% dintre exploatații. Fermele respective administrau însă circa 44% din suprafața agricolă utilizată, ceea ce arată că tehnologia era concentrată în exploatațiile mai mari.
România avea în 2023 aproximativ 2,859 milioane de exploatații agricole, care utilizau 12,55 milioane de hectare. Suprafața medie, de 4,39 hectare pe exploatație, explică parțial dificultatea de a justifica investiții individuale mari, dar statisticile nu permit stabilirea exactă a influenței structurii fragmentate asupra digitalizării.
Pentru fermele mici, proiectul din sectorul bovinelor indică o altă abordare: alegerea unei singure probleme costisitoare și instalarea unui sistem proporțional cu pierderea urmărită. În acest model, digitalizarea nu începe cu achiziția celui mai performant echipament, ci cu măsurarea unei probleme și calcularea economiei posibile.
Datele trebuie transformate în decizii aplicabile
Viorel Marin consideră că principala utilitate a tehnologiei nu este colectarea unui volum mare de informații, ci prelucrarea rapidă a acestora și transmiterea unei recomandări ușor de folosit.
Senzorii, programele pentru gestionarea fermei și inteligența artificială pot urmări simultan parametri pe care un operator nu îi poate verifica permanent. Decizia finală trebuie însă să rămână la fermier, deoarece sistemele digitale pot furniza avertizări și scenarii, dar nu cunosc toate condițiile economice și operaționale ale exploatației.
„Tehnologia îl informează, îi oferă variante și îl ajută să înțeleagă mai bine ce se întâmplă, dar hotărârea finală trebuie să îi aparțină lui”, a afirmat președintele ANAMOB.
Adoptarea acestor sisteme este limitată și de lipsa competențelor. Numai 1% dintre managerii fermelor românești aveau pregătire agricolă completă în 2023, potrivit unei alte analize AGRONET.ro. O tehnologie dificil de configurat sau fără asistență tehnică poate rămâne neutilizată chiar dacă a fost cumpărată printr-un proiect de investiții.
Investițiile digitale trebuie construite după nevoia fermei
Președintele ANAMOB avertizează că unele proiecte finanțate sunt concepute pentru obținerea unui punctaj ridicat, nu pentru rezolvarea unei probleme concrete. În asemenea situații, exploatația poate ajunge să suporte costuri pentru echipamente, funcții sau capacități pe care nu le utilizează suficient.
Pentru fermieri, ordinea economică a unei investiții digitale ar trebui să fie:
- identificarea pierderii sau a costului care trebuie redus;
- măsurarea situației actuale;
- alegerea celei mai simple soluții care poate interveni;
- estimarea cheltuielilor totale de utilizare;
- testarea sistemului la scară redusă;
- compararea rezultatelor cu perioada anterioară;
- extinderea investiției numai dacă economia poate fi demonstrată.
În cazul fermelor de bovine prezentate în proiectul Farmtopia, problema a fost stresul termic, iar intervenția a combinat monitorizarea condițiilor din adăpost cu răcirea animalelor în zona de furajare. Acesta este principalul criteriu practic al digitalizării: tehnologia trebuie să răspundă unei pierderi măsurabile și să își justifice costul prin rezultatele obținute în fermă.
