În acest articol
Două brânzeturi artizanale dintr-o fermă de familie din Brașov au intrat în Cheese Library, baza educațională internațională a organizației britanice Academy of Cheese, alături de Brânza de Horezu și tradiționala brânză de burduf. Tema a fost reluată în ediția „Viața la țară” a Radio România Antena Satelor, disponibilă și înregistrată pe Facebook, însă includerea produselor românești fusese anunțată încă din 25 iunie 2026.
Cheese Library nu este un concurs și nici un sistem european de certificare precum DOP sau IGP. Este o bibliotecă educațională dezvoltată de Academy of Cheese, organizație britanică independentă și nonprofit specializată în educație și certificare profesională în domeniul brânzeturilor. Biblioteca cuprinde peste 400 de produse și este utilizată de cursanți, specialiști, cumpărători și profesioniști ai industriei.
Patru brânzeturi românești sunt documentate în Cheese Library
Prezența românească include atât produse legate de producători identificați, cât și un stil tradițional fără un singur producător asociat.
Brânză | Producător / origine | Caracteristici |
|---|---|---|
Brânză de burduf | Stil tradițional românesc | Caș sărat și frământat, maturat tradițional în burduf sau coajă de brad |
Brânza de Horezu | Five Continent SRL, Horezu | Brânză maturată din lapte de oaie |
Cabretto | Ferma Hărman, Brașov | Brânză moale artizanală din lapte de capră |
Capriciu | Ferma Hărman, Brașov | Brânză de capră cu crustă albă, inspirată de Camembert |
Lista a fost documentată de G4Food și este confirmată, pentru cele două produse brașovene, și de prezentarea Fermei Hărman.
Fișele din Cheese Library pot include originea produsului, tipul de lapte, tehnologia de fabricație și maturare, profilul senzorial, povestea brânzei și recomandări de servire.
Ferma Hărman produce sezonier, din lapte de capră
Cabretto și Capriciu provin dintr-o fermă de familie din Hărman, județul Brașov.
Familia Moga lucrează cu aproximativ 60–70 de capre din rasa Alpină franceză și procesează în jur de 100 de litri de lapte pe zi. Producția este sezonieră și realizată în familie.
Cele două brânzeturi sunt obținute din lapte integral, neomogenizat și folosesc culturi specifice pentru formarea crustei și maturare, inclusiv Penicillium și Geotrichum candidum.
Capriciu este inspirată de Camembert și a primit medalie de aur la concursul românesc Treasure of the East.
Investiția necesară pentru a ajunge la un asemenea produs nu se rezumă la materia primă. Producătoarea Anca Moga a explicat într-un reportaj G4Food despre Ferma Hărman că investițiile în spațiul de maturare au depășit 15.000 de euro, iar etapa de testare a presupus inclusiv pierderea a sute de litri de lapte.
Pentru o fermă mică, această diferență este importantă: valoarea adăugată nu vine doar din laptele produs, ci din procesare, maturare, controlul temperaturii și umidității, dezvoltarea rețetei și capacitatea de a construi un produs constant.
Cine a susținut includerea produselor românești
Brânza de Horezu, Cabretto și Capriciu au fost documentate și propuse pentru Cheese Library de Andreea Popa, Fellow Level 3 și trainer acreditat Academy of Cheese.
Procesul presupune realizarea unei fișe tehnologice, încadrarea produsului într-o categorie, analiza senzorială și evaluarea propunerii.
Andreea Popa locuiește în Marea Britanie, a lansat cursurile Academy of Cheese în limba română și lucrează la promovarea producătorilor români. Activitatea sa este prezentată și de Academy of Cheese.
Pentru producătorii mici, o astfel de prezență nu aduce automat contracte sau acces la retail, dar poate crește vizibilitatea produsului într-un mediu profesional în care circulă formatori, cumpărători, jurați și specialiști în brânzeturi.
Brânza de Horezu are și două medalii de aur internaționale
Brânza Fermentată Horezu este produsă de Five Continent din lapte de oaie și este comercializată în variante cu perioade diferite de maturare.
Producătorul și produsul apar și în directorul oficial al Guild of Fine Food.
Varianta maturată 12 luni a primit medalie de aur la World Cheese Awards în 2024 și din nou în 2025. Distincția reprezintă aur în categoria în care produsul a fost evaluat, nu titlul de „cea mai bună brânză din lume”.
Pentru producătorii români, combinația dintre o bibliotecă profesională internațională și rezultate la concursuri poate ajuta la construirea reputației pe piețele unde brânzeturile sunt cumpărate și evaluate după origine, tehnologie, maturare și profil senzorial.
Brânza și vinul românesc pot fi promovate împreună
Ediția „Viața la țară” a extins discuția și către asocierea brânzeturilor cu vinul, iar aici există o legătură economică interesantă pentru producătorii locali.
Brânzeturile artizanale și vinurile pot fi prezentate împreună în degustări, pensiuni, magazine specializate, evenimente gastronomice sau circuite de turism rural.
Ca regulă generală:
- Cabretto și Capriciu se potrivesc mai ușor cu vinuri albe cu aciditate bună, Sauvignon Blanc, spumante brut sau albe florale;
- Brânza de Horezu maturată poate susține un Chardonnay mai structurat sau un vin roșu matur, cu taninuri mai domolite;
- brânza de burduf, mai sărată și mai intensă, poate fi asociată cu un alb aromat și corpolent sau cu un roșu structurat.
Logica gastronomică este explicată și de Wines of Romania: aciditatea vinului poate echilibra grăsimea brânzei, iar proteinele și grăsimea pot tempera taninurile.
Nu orice brânză cere însă vin roșu. Pentru produsele tinere și moi, un alb acid sau un spumant poate funcționa mai bine.
Miza pentru ferme este valoarea adăugată, nu doar recunoașterea
Cele două produse de la Hărman arată o direcție importantă pentru fermele mici: laptele poate fi transformat într-un produs cu identitate, tehnologie și maturare proprie, care ajunge să fie prezentat într-un circuit profesional internațional.
Această valoare se construiește însă cu investiții, pierderi în faza de testare și multă procesare după muls.
Pentru producătorii agricoli, aceasta este poate cea mai importantă parte a poveștii. Cheese Library oferă vizibilitate, dar performanța economică rămâne legată de capacitatea fermei de a transforma materia primă într-un produs diferențiat, de a-i asigura o calitate constantă și de a găsi piețe dispuse să plătească pentru această diferență.
