Dan Grigore: Agricultura României are un potențial uriaș, dar fermele au nevoie de specialiști, nu doar de utilaje performante

România are cele mai multe ferme din UE, dar fragmentarea terenurilor și lipsa specialiștilor reduc performanța agriculturii.

Szilárd-Ervin SzőgyényiPublicat 21 noiembrie 2026 la 13:488 min citire
Bărbat în costum, cu ecuson, la un stand expozițional al Clubului Fermierilor.
Clubul Fermierilor Români mizează pe programe precum Agrinnovator pentru a susține competențele necesare fermelor românești într-un sector încă fragmentat.
În acest articol

Agricultura românească are un potențial economic mult mai mare decât cel valorificat în prezent, dar modernizarea fermelor nu poate fi realizată doar prin achiziția de tractoare, utilaje performante și sisteme informatice. Dan Grigore, coordonatorul grupului de lucru Agrinnovator din cadrul Clubului Fermierilor Români, consideră că schimbarea trebuie să înceapă cu pregătirea specialiștilor, investiții fundamentate economic și o colaborare mai bună între producători, procesatori și comercianți. Ideile au fost prezentate în interviul acordat emisiunii „Viața la țară” de la Radio România Antena Satelor, în contextul forumului Agri4Future România, organizat la INDAGRA 2026.

Dimensiunea decalajului dintre resurse și rezultate este confirmată și de datele europene. România deține aproximativ o treime din exploatațiile agricole ale Uniunii Europene, dar contribuția sa la producția agricolă europeană este mult mai redusă. Un raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în aprilie 2026 identifică fragmentarea terenurilor, accesul dificil la finanțare și productivitatea scăzută a fermelor mici printre principalele obstacole.

România are 2,9 milioane de ferme, dar cele mai multe lucrează suprafețe foarte mici

Potrivit datelor Eurostat privind structura exploatațiilor agricole, România avea aproximativ 2,9 milioane de ferme în 2023, reprezentând 32,6% din totalul Uniunii Europene.

Distribuția terenurilor este însă foarte inegală. Aproximativ 90% dintre exploatații au sub cinci hectare, în timp ce fermele de cel puțin 50 de hectare reprezintă aproximativ 1% din total și exploatează peste jumătate din suprafața agricolă utilizată.

Indicator

Situația României

Exploatații agricole în 2023

Aproximativ 2,9 milioane

Pondere în numărul fermelor UE

32,6%

Ferme sub 5 hectare

90,2%

Suprafață agricolă lucrată de fermele sub 5 ha

Aproximativ 23%

Suprafață lucrată de fermele de minimum 50 ha

53,1%

Ponderea agriculturii în PIB, conform OCDE

4,2%

Aceste cifre explică de ce politicile agricole nu pot fi construite după un singur model de exploatație.

O fermă de câteva sute de hectare, specializată în cereale, are nevoi complet diferite de o gospodărie cu două hectare sau de o exploatație zootehnică familială.

În primul caz, investițiile pot urmări reducerea consumului de combustibil, folosirea sistemelor de ghidare automată și optimizarea tratamentelor. În al doilea, problemele imediate pot fi accesul la depozitare, asocierea pentru comercializare sau finanțarea unor echipamente de bază.

Raportul OCDE privind viitorul agriculturii românești arată că sectorul este împărțit între un număr foarte mare de exploatații mici, cu orientare comercială redusă, și un grup restrâns de ferme mari, care au beneficiat mai mult de mecanizare și investiții.

Această structură limitează dezvoltarea unei categorii mai numeroase de ferme familiale comerciale, capabile să investească, să angajeze personal și să livreze constant către procesatori.

Dan Grigore: România are nevoie de 1.000 de specialiști care să digitalizeze fermele

Una dintre propunerile concrete ale Clubului Fermierilor Români este pregătirea a aproximativ 1.000 de specialiști în transformarea digitală a agriculturii.

Aceștia ar trebui să ajute exploatațiile să aleagă tehnologiile potrivite, să interpreteze datele obținute și să transforme investițiile în rezultate economice măsurabile.

Într-un interviu difuzat de Radio România Antena Satelor pe 15 noiembrie 2026, Dan Grigore a explicat:

„Într-o fermă avem nevoie clar de un specialist care să poată prelua tot ce înseamnă tehnologie nouă și, mai departe, să transforme într-o eficientizare concretă a fermei.”

Acesta susține că aproximativ 20% dintre fermele mari din România au reușit să introducă soluții digitale, de multe ori folosind fonduri proprii sau finanțări asociate altor investiții.

Estimarea aparține reprezentantului Clubului Fermierilor Români și nu trebuie confundată cu o statistică națională oficială privind digitalizarea tuturor exploatațiilor agricole.

Dan Grigore a invocat și un decalaj foarte mare între România și alte state europene în privința finanțărilor dedicate exclusiv digitalizării, menționând valori de 0,03%, respectiv până la 70%.

Fără precizarea indicatorului, a perioadei și a bugetului de referință, aceste procente nu pot fi utilizate ca măsură comparabilă a gradului de digitalizare. Ele reflectă evaluarea prezentată de acesta în interviu.

Ideea centrală este însă importantă: digitalizarea unei ferme nu înseamnă automat eficiență economică.

Un sistem de monitorizare a umidității solului poate genera zilnic cantități mari de date. Dacă fermierul nu le folosește pentru programarea irigațiilor, optimizarea consumului de apă sau prevenirea pierderilor, investiția nu își atinge obiectivul.

La fel, un tractor cu ghidare prin satelit poate reduce suprapunerile dintre treceri, dar beneficiul financiar trebuie raportat la suprafața lucrată, costul echipamentului și economiile efectiv realizate.

Pentru o fermă mică, investiția într-un utilaj foarte scump poate fi mai puțin eficientă decât utilizarea în comun a echipamentelor printr-o cooperativă sau contractarea unor servicii agricole.

Deficitul agroalimentar arată unde pierde România valoare economică

O altă problemă discutată de Dan Grigore este diferența dintre capacitatea României de a produce materii prime agricole și capacitatea de a transforma aceste produse în alimente comercializate cu valoare adăugată mai mare.

România este un producător important de cereale și oleaginoase, dar continuă să importe cantități considerabile de carne, lactate, fructe, legume și produse alimentare procesate.

Conform analizei OCDE publicate în 2026, exporturile agroalimentare românești au devenit tot mai importante, însă structura lor este dominată într-o măsură semnificativă de cereale, oleaginoase și alte produse primare.

Aici apare o diferență economică esențială între simpla producție agricolă și dezvoltarea întregului lanț alimentar.

Un fermier care vinde grâu încasează prețul materiei prime. Dacă grâul este măcinat, transformat în făină, utilizat pentru produse de panificație și distribuit comercial, valoarea finală include mai multe etape economice.

Aceasta nu înseamnă că fiecare fermier trebuie să își construiască propria fabrică. Procesarea presupune investiții, energie, personal calificat, logistică și contracte comerciale care pot depăși posibilitățile unei exploatații individuale.

O alternativă este dezvoltarea parteneriatelor dintre agricultori și procesatori, cu aprovizionare programată și condiții contractuale predictibile.

În interviul original, Dan Grigore a insistat asupra colaborării dintre toate componentele lanțului alimentar: fermier, procesator, distribuitor și comerciant.

Scopul este păstrarea unei părți mai mari din valoarea economică a produselor în România, nu doar creșterea cantităților recoltate.

De ce investițiile trebuie adaptate fiecărei ferme

Pentru dezvoltarea agriculturii, Dan Grigore propune o succesiune de măsuri: educație, evaluarea resurselor, acces la finanțare și managementul investițiilor.

Din perspectivă economică, această abordare poate evita situațiile în care fermele cumpără echipamente pe care nu le utilizează suficient pentru a justifica investiția.

De exemplu, un fermier care dorește să introducă agricultura de precizie ar trebui să poată estima ce economii poate obține și în cât timp își recuperează investiția.

O evaluare simplificată poate arăta astfel:

Investiție sau măsură

Indicator de urmărit

Ghidare GPS pentru utilaje

Reducerea suprapunerilor și a consumului de combustibil

Stații meteorologice și senzori

Reducerea tratamentelor inutile și îmbunătățirea programării lucrărilor

Monitorizarea consumului de apă

Consum de apă raportat la hectar și la tona produsă

Sisteme informatice de gestiune

Cost de producție pe hectar sau pe kilogram

Depozitare și condiționare

Pierderi după recoltare și diferența dintre prețul la recoltare și cel ulterior

Asociere pentru comercializare

Costuri logistice și preț net obținut de producător

Indicatorii trebuie stabiliți înaintea investiției și comparați cu rezultatele obținute ulterior.

O tehnologie nouă poate reduce consumurile, dar dacă este utilizată pe o suprafață prea mică sau generează costuri ridicate de întreținere, rentabilitatea poate rămâne modestă.

Investiția eficientă nu este neapărat cea mai modernă, ci aceea care rezolvă o problemă economică identificată în fermă.

Pentru producătorii care nu dispun de specialiști proprii, consultanța tehnică și economică poate deveni la fel de importantă precum finanțarea utilajelor.

Schimbul de generații, o problemă care devine tot mai importantă

Pregătirea noilor specialiști este legată și de îmbătrânirea populației care administrează exploatațiile agricole.

Potrivit analizei OCDE privind structura agriculturii românești, majoritatea administratorilor de ferme au cel puțin 55 de ani.

Datele Eurostat pentru 2023 arată că aproximativ 41,7% dintre exploatații erau administrate de persoane cu vârsta de 65 de ani sau peste.

Această situație poate complica transferul exploatațiilor către generațiile următoare, dar și adoptarea unor tehnologii care necesită competențe noi.

Problema nu se rezolvă exclusiv prin finanțări pentru instalarea tinerilor fermieri. Este nevoie și de acces la teren, credite, instruire, servicii de consultanță și posibilitatea de a dezvolta o activitate agricolă rentabilă.

Clubul Fermierilor Români derulează programe de pregătire a tinerilor lideri agricoli, iar Dan Grigore a precizat că în jurul acestora s-a format o comunitate de aproape 600 de absolvenți.

Pentru viitorul sectorului, specialiștii în agricultură digitală, management financiar și comercializare pot avea un rol important inclusiv în fermele care nu dețin suprafețe foarte mari.

Ce arată datele: potențialul există, dar transformarea este lentă

Raportul OCDE publicat în aprilie 2026 oferă o imagine mai amplă asupra evoluției agriculturii românești.

Organizația constată că productivitatea și producția agricolă au crescut în ultimele decenii, în special datorită dotării tehnice mai bune a exploatațiilor mari. În același timp, schimbările structurale continuă lent, iar numărul foarte mare de ferme mici limitează creșterea productivității la nivelul întregului sector.

Accesul la creditare, fragmentarea proprietăților și lipsa forței de muncă reprezintă bariere importante.

OCDE observă și reducerea puternică a forței de muncă agricole între 2005 și 2022, pe fondul transformărilor economice și al migrației.

Pentru perioada următoare, rezultatele agriculturii românești vor depinde de capacitatea exploatațiilor de a combina câteva elemente: investiții adaptate, personal calificat, managementul riscurilor climatice și acces mai bun la procesare și comercializare.

În același timp, modernizarea nu trebuie redusă la creșterea dimensiunii fermelor. Exploatațiile mici pot avea perspective comerciale în horticultură, producție specializată sau vânzare directă, dacă dispun de infrastructură și acces la cumpărători.

Declarațiile lui Dan Grigore despre potențialul agriculturii românești sunt susținute, în privința problemelor structurale, de constatările instituțiilor europene și ale OCDE.

Diferența dintre potențial și performanță nu poate fi redusă la lipsa utilajelor sau la nivelul subvențiilor. România are nevoie și de ferme care își cunosc costurile reale, de personal capabil să utilizeze tehnologiile și de un sector de procesare care să preia o parte mai mare din producția agricolă internă.

În lipsa acestor legături, creșterea recoltelor poate continua fără o majorare proporțională a veniturilor fermierilor și a valorii economice păstrate în țară.

Urmărește-ne pe

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității