
În acest articol
Două experiențe din județul Giurgiu arată cât de diferit poate arăta finanțarea unei ferme pornite din resurse proprii: un crescător a ales să nu caute ajutor public, în timp ce administratorii unei ferme ecologice spun că nu s-au încadrat în liniile europene disponibile la momentul instalării. Cei intervievați și-au prezentat situația într-un reportaj HotNews publicat pe 22 noiembrie.
Cazurile descriu experiențele unor exploatații și nu stabilesc automat condițiile de eligibilitate sau nivelul subvențiilor pentru alte ferme.
Ferma construită cu ajutorul familiei
La Hotarele, Alex, în vârstă de 29 de ani, îngrijește o fermă cu animale diverse. Potrivit reportajului, a pornit cu sprijinul mamei și al fratelui și a investit din banii proprii. El spune că nu a căutat ajutor de la stat sau din fonduri europene, preferând să construiască treptat din resurse pe care le controlează.
Experiența sa este diferită de cea a unui fermier care a depus un proiect și a fost respins: în cazul prezentat, alegerea a fost să nu solicite finanțare publică.
Costul certificării, pus alături de subvenție
Gabriel și Mihai Corbu, administratorii Fermei Corbilor, au declarat pentru HotNews că, atunci când și-au început activitatea, s-au aflat între liniile de finanțare și nu au putut accesa ajutoare europene pentru fermă.
Conform relatării, exploatația primește o subvenție APIA de 2.100 de lei pe an, în timp ce certificarea ecologică îi costă 5.000 de lei anual. Sunt sumele comunicate pentru această fermă, nu cuantumuri generale. Plata APIA și costul certificării reprezintă elemente distincte ale bugetului fermei, iar comparația lor nu stabilește rentabilitatea întregii exploatații.
Frații spun că până acum și-au finanțat activitatea din resurse proprii și intenționează să încerce accesarea unor fonduri europene din 2027. O intenție de depunere nu înseamnă că finanțarea este aprobată.
Ce trebuie urmărit la o linie de finanțare
Programele au obiective și reguli diferite. De exemplu, intervenția DR-12, prezentată anterior de AGRONET, urmărește investiții pentru consolidarea exploatațiilor; nu este același lucru cu un sprijin forfetar pentru instalarea unui tânăr fermier. Solicitantul trebuie să consulte ghidul și situația fondurilor pentru sesiunea aplicabilă, înainte de a pregăti un proiect.
Nevoia de capital apare și într-un sondaj prezentat în Carta Albă a Agriculturii 2026: dintre întreprinderile chestionate, 59,2% au indicat finanțarea utilajelor, iar 56,4% pe cea a activității curente. Răspunsurile sondajului nu pot fi extinse automat la toate fermele din România.



