Două ferme din Giurgiu povestesc cum au crescut cu bani proprii și ce dificultăți au la finanțare

Alex de la Hotarele și frații Corbu explică de ce și-au finanțat fermele din resurse proprii.

Redacția AGRONET.roPublicat 22 noiembrie 2026 la 21:032 min citire
Grădină de legume cu solarii și anexă din lemn într-un peisaj rural la apus.
Ilustrație AI de context: o fermă mică și solarii.
În acest articol

Două experiențe din județul Giurgiu arată cât de diferit poate arăta finanțarea unei ferme pornite din resurse proprii: un crescător a ales să nu caute ajutor public, în timp ce administratorii unei ferme ecologice spun că nu s-au încadrat în liniile europene disponibile la momentul instalării. Cei intervievați și-au prezentat situația într-un reportaj HotNews publicat pe 22 noiembrie.

Cazurile descriu experiențele unor exploatații și nu stabilesc automat condițiile de eligibilitate sau nivelul subvențiilor pentru alte ferme.

Ferma construită cu ajutorul familiei

La Hotarele, Alex, în vârstă de 29 de ani, îngrijește o fermă cu animale diverse. Potrivit reportajului, a pornit cu sprijinul mamei și al fratelui și a investit din banii proprii. El spune că nu a căutat ajutor de la stat sau din fonduri europene, preferând să construiască treptat din resurse pe care le controlează.

Experiența sa este diferită de cea a unui fermier care a depus un proiect și a fost respins: în cazul prezentat, alegerea a fost să nu solicite finanțare publică.

Costul certificării, pus alături de subvenție

Gabriel și Mihai Corbu, administratorii Fermei Corbilor, au declarat pentru HotNews că, atunci când și-au început activitatea, s-au aflat între liniile de finanțare și nu au putut accesa ajutoare europene pentru fermă.

Conform relatării, exploatația primește o subvenție APIA de 2.100 de lei pe an, în timp ce certificarea ecologică îi costă 5.000 de lei anual. Sunt sumele comunicate pentru această fermă, nu cuantumuri generale. Plata APIA și costul certificării reprezintă elemente distincte ale bugetului fermei, iar comparația lor nu stabilește rentabilitatea întregii exploatații.

Frații spun că până acum și-au finanțat activitatea din resurse proprii și intenționează să încerce accesarea unor fonduri europene din 2027. O intenție de depunere nu înseamnă că finanțarea este aprobată.

Ce trebuie urmărit la o linie de finanțare

Programele au obiective și reguli diferite. De exemplu, intervenția DR-12, prezentată anterior de AGRONET, urmărește investiții pentru consolidarea exploatațiilor; nu este același lucru cu un sprijin forfetar pentru instalarea unui tânăr fermier. Solicitantul trebuie să consulte ghidul și situația fondurilor pentru sesiunea aplicabilă, înainte de a pregăti un proiect.

Nevoia de capital apare și într-un sondaj prezentat în Carta Albă a Agriculturii 2026: dintre întreprinderile chestionate, 59,2% au indicat finanțarea utilajelor, iar 56,4% pe cea a activității curente. Răspunsurile sondajului nu pot fi extinse automat la toate fermele din România.

Adaugă-ne ca sursă preferată pe

Comunitatea AGRONET.ro

Discuții

Poți scrie acum. Îți cerem contul numai la publicare.

Se încarcă discuția…

Păstrează discuția utilă și respectuoasă. Comentariile sunt verificate înainte de publicare. Regulile comunității