În acest articol
Un sat cândva sărac din China atrage acum sute de tineri antreprenori, iar aproximativ 100 de afaceri locale generează împreună circa 70 de milioane de yuani pe an, echivalentul a aproximativ 10,4 milioane de dolari. Lizu, o comunitate rurală din provincia Zhejiang, a ajuns la 340 de tineri antreprenori și la o populație în care aproximativ jumătate dintre locuitori au cel mult 35 de ani, relatează Libertatea, pe baza unui reportaj Channel NewsAsia.
Transformarea satului este interesantă și pentru România deoarece nu s-a bazat exclusiv pe agricultură și nici pe o singură finanțare. Lizu a combinat infrastructura rurală cu mici afaceri, turism, meșteșuguri, comerț și reutilizarea clădirilor existente. Agricultura rămâne parte a economiei rurale, dar satul a creat suficiente activități în jurul ei pentru ca tinerii să poată găsi și alte surse de venit.
De la sat izolat la aproximativ 100 de afaceri
Transformarea Lizu a început în 2003, mai întâi prin investiții în infrastructura de bază. Ulterior au apărut activități comerciale și turistice.
În prezent, satul găzduiește afaceri precum:
- cafenele;
- magazine mici;
- ateliere de meșteșuguri;
- activități destinate turiștilor;
- spații amenajate în gospodării vechi;
- afaceri care folosesc produse și tradiții locale.
Cifra de afaceri agregată indicată pentru aceste activități este de aproximativ 70 de milioane de yuani anual, adică aproximativ 10,4 milioane de dolari.
Indicator în Lizu | Situația prezentată |
|---|---|
Tineri antreprenori | aproximativ 340 |
Afaceri | aproximativ 100 |
Venituri anuale cumulate | aproximativ 70 milioane yuani |
Echivalent în dolari | aproximativ 10,4 milioane |
Ponderea locuitorilor de cel mult 35 de ani | aproximativ 50% |
Unul dintre exemple este al unei foste profesoare care a părăsit orașul și a deschis o cafenea după renovarea unei clădiri. O altă tânără s-a întors din Beijing și și-a construit o afacere în casa bunicii.
Important este că revenirea tinerilor nu s-a produs înaintea dezvoltării economice a satului, ci odată cu apariția unor motive concrete pentru a rămâne acolo.
Lecția pentru România: satul nu poate trăi numai din producția agricolă
În România, discuția despre revitalizarea satelor este concentrată adesea pe instalarea tinerilor fermieri. Sprijinul pentru ferme este important, dar exemplul Lizu arată că menținerea populației tinere în mediul rural depinde de o economie locală mai largă.
Un tânăr poate conduce o fermă, dar familia sa are nevoie și de servicii, locuri de muncă, școli, infrastructură și posibilități pentru activități complementare.
AGRONET.ro a arătat recent că reînnoirea generațională este discutată deja în UE împreună cu revitalizarea zonelor rurale. La reuniunea statelor MED9 de la Zadar, agricultura și demografia au fost analizate împreună, tocmai pentru că instalarea unui tânăr într-o fermă nu rezolvă singură depopularea satului.
Printre problemele relevante pentru tineri se află:
- accesul la teren;
- veniturile instabile din agricultură;
- accesul la credit;
- internetul și infrastructura;
- școlile și serviciile medicale;
- procesarea și comercializarea producției;
- posibilitatea de a dezvolta activități suplimentare.
Ferma poate deveni punctul de plecare pentru mai multe afaceri
Pentru satele românești, modelul nu ar însemna copierea cafenelelor sau magazinelor din Lizu. Ar însemna construirea unor afaceri în jurul resurselor pe care fiecare zonă le are deja.
Într-o comună agricolă, acestea pot porni de la fermă:
- procesarea laptelui în brânzeturi;
- transformarea fructelor în sucuri, gemuri sau produse uscate;
- depozitarea și sortarea legumelor;
- magazine la poarta fermei;
- pensiuni și gastronomie locală;
- ateliere de produse tradiționale;
- servicii cu utilaje pentru alte ferme;
- activități turistice legate de agricultură;
- vânzarea directă și comerțul online.
Diferența economică este importantă. O comunitate care vinde numai materia primă păstrează în sat o parte redusă din valoarea produsului. Dacă apar depozitarea, procesarea, vânzarea, cazarea sau serviciile, aceeași comunitate poate păstra o parte mai mare din valoarea adăugată.
România pregătește finanțări importante pentru tinerii fermieri
Există și instrumente care pot susține această tranziție, deși ele sunt concentrate în primul rând pe exploatațiile agricole.
AGRONET.ro a relatat că intervenția DR-12 este anunțată pentru 15 septembrie 2026 și poate acorda până la 200.000 de euro pentru consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri. Sesiunea nu este încă deschisă, iar condițiile finale trebuie verificate în documentația AFIR.
Proiectul de ghid include, între investițiile posibile, utilaje, depozite, irigații, soluții digitale și capacități secundare de procesare sau comercializare.
Pentru fermele mici, DR-14 este anunțată pentru 1 septembrie, cu un sprijin de maximum 50.000 de euro, iar proiectul de ghid include inclusiv capacități de depozitare și procesare, magazine la poarta fermei și automate pentru vânzarea produselor proprii.
Aceste investiții pot fi mai importante pentru dezvoltarea satului decât simpla creștere a suprafeței exploatate. Ele permit fermei să creeze activitate economică înainte și după producția agricolă propriu-zisă.
Nu există însă o rețetă care poate fi copiată în fiecare sat
Unul dintre specialiștii citați în cazul Lizu avertizează chiar asupra acestui lucru: fiecare comunitate trebuie să găsească ceva care o diferențiază.
În China există sate dezvoltate în jurul pensiunilor, ceramicii, muzicii, sportului sau altor activități. Dacă mai multe localități apropiate copiază exact același model, ajung să concureze pentru aceiași turiști și aceiași clienți.
Aceeași regulă este valabilă pentru România. O comună cu livezi poate construi activități în jurul fructelor și gastronomiei. O zonă viticolă are alte avantaje. Un sat montan poate combina zootehnia, produsele locale și turismul, iar o comună legumicolă poate investi în depozitare, procesare și vânzare directă.
Modelul Lizu nu demonstrează că orice sat poate genera automat milioane de dolari. Arată însă că revitalizarea rurală funcționează mai bine atunci când agricultura, infrastructura și antreprenoriatul sunt dezvoltate împreună.
Pentru România, aceasta poate fi una dintre cele mai importante idei ale exemplului chinez: tinerii nu rămân la sat numai pentru că există teren agricol sau o finanțare pentru instalare. Rămân atunci când în jurul fermei există o economie în care pot construi o afacere, o familie și o perspectivă pe termen lung.
