În acest articol
Consumul de carne produsă în România ar trebui să susțină fermele locale, a declarat viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, într-un interviu acordat Radio România Actualități. Oficialul a legat competitivitatea zootehniei de cererea internă, procesarea în țară și folosirea cerealelor românești în producția animală.
Tánczos Barna le-a recomandat consumatorilor să verifice originea produselor și să aleagă, atunci când este posibil, carne provenită din animale născute, crescute și procesate în România. În cazul porcului, ministrul a folosit expresia „3-0” pentru un produs care îndeplinește toate cele trei condiții.
Afirmația că dublarea consumului de produse de origine românească ar aduce câștiguri importante fermelor reprezintă o estimare politică. Sursa nu prezintă date privind cota actuală a cărnii românești în consum, volumele care ar trebui înlocuite sau efectul financiar pe fiecare sector.
De la exportul de cereale la producția de carne
Ministrul interimar susține că România trebuie să păstreze mai multă valoare în economie prin integrarea producției vegetale în zootehnie. În această abordare, cerealele și culturile proteice nu mai sunt valorificate numai ca materii prime, ci sunt folosite pentru furajarea animalelor, urmate de sacrificare și procesare în țară.
România se află pe locul al cincilea între producătorii de cereale și orez din Uniunea Europeană, cu o pondere de 6,9% din producția comunitară din 2024, potrivit datelor prezentate anterior de AGRONET.ro. Poziția este mai slabă în unele sectoare zootehnice: țara ocupă locul 13 la carnea de porc și locul 15 la carnea de vită, conform datelor parțiale Eurostat pentru 2025.
Diferența arată că o producție mare de cereale nu se transformă automat într-un sector zootehnic puternic. Extinderea fermelor de animale depinde de investiții în adăposturi, reproducție, biosecuritate, abatoare, procesare, depozitare și contracte stabile cu comercianții.
România poate beneficia de planul european pentru proteine
Declarațiile ministrului au fost făcute în contextul noii strategii europene pentru zootehnie și al Planului de acțiune privind proteinele. Comisia Europeană urmărește să reducă dependența de materiile prime proteice importate pentru furaje.
În 2025, numai 25% din proteinele provenite din semințe oleaginoase și culturi proteice folosite în Uniunea Europeană erau produse în interiorul blocului comunitar. Obiectivul anunțat este creșterea ponderii la 35% până în 2035, potrivit analizei AGRONET.ro privind noua strategie pentru zootehnie.
Pentru fermele românești, această direcție poate crea cerere pentru culturi proteice și poate susține integrarea dintre producția vegetală și creșterea animalelor. Strategia europeană nu deschide însă automat finanțări și nu stabilește, deocamdată, plăți pe hectar, bugete sau condiții de acces.
Sectorul ovin conduce la exporturi, dar este blocat de restricții
Tánczos Barna a afirmat că România a depășit Spania și a ajuns pe primul loc în Uniunea Europeană la exporturile de ovine vii și carcase. Poziția comercială crește însă presiunea pentru respectarea normelor de sănătate animală, trasabilitate, bunăstare și transport.
Sectorul ovin se confruntă în prezent cu interdicțiile introduse după apariția pestei micilor rumegătoare. Restricțiile pentru exportul de ovine și caprine sunt valabile până la 31 decembrie 2026, iar România negociază o eventuală ridicare treptată, pe zone.
Ministrul a calificat interdicția totală drept disproporționată în raport cu numărul focarelor și a anunțat discuții cu Olivér Várhelyi, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară. Negocierile și pregătirea unui plan de vaccinare nu înseamnă însă că exporturile au fost deja redeschise.
Cererea internă nu înlocuiește investițiile și măsurile sanitare
Alegerea produselor românești poate susține vânzările fermelor și procesatorilor, dar competitivitatea sectorului nu depinde numai de comportamentul consumatorilor. Sunt necesare capacități de sacrificare și procesare, contracte comerciale, trasabilitate, controlul bolilor și investiții care permit livrarea constantă a produselor.
Tánczos Barna a mai declarat că agricultura are nevoie de cel puțin un miliard de lei până la sfârșitul anului pentru plata subvențiilor aprobate de Comisia Europeană. Suma ar proveni parțial din fonduri europene și parțial din bugetul național, însă sursa nu prezintă repartizarea pe măsuri sau calendarul plăților.
Creșterea consumului de carne românească poate ajuta fermele numai dacă oferta este disponibilă, poate fi identificată corect la raft și ajunge la consumatori la prețuri competitive. Pentru sector, miza economică este păstrarea unei părți mai mari din valoarea cerealelor și animalelor în România, prin creștere, sacrificare și procesare internă.
