În acest articol
Lipsa finanțării a devenit una dintre cele mai mari probleme ale fermelor românești, chiar într-un an în care grâul și rapița au adus recolte ridicate. Dan Hurduc, membru fondator al Clubului Fermierilor Români, estimează că sectorul agricol traversează una dintre cele mai severe crize din ultimele trei decenii, pe fondul datoriilor acumulate, al costurilor financiare și al accesului tot mai dificil la credite, potrivit unui interviu publicat de Ziarul Financiar.
Problema nu mai este doar producția agricolă, ci capacitatea fermelor de a finanța următoarea campanie și de a achita simultan datoriile vechi, dobânzile, inputurile și cheltuielile curente. Clubul Fermierilor Români indică un deficit de finanțare al sectorului estimat la 11 miliarde de euro și susține că doi din trei fermieri sunt atât de îndatorați încât întâmpină dificultăți în obținerea unor credite noi.
Recoltele mari nu șterg datoriile din anii anteriori
Anul 2026 a adus volume ridicate la principalele culturi de toamnă. AGRONET.ro a prezentat estimări de 13,4 milioane de tone de grâu și câte 3,3 milioane de tone de orz și rapiță.
La rapiță, piața a fost mai favorabilă decât la cereale. La sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august, cotația medie națională analizată de AGRONET.ro era de 481,49 euro pe tonă, iar ulterior piața a trecut din nou peste pragul de 500 de euro pe tonă.
Pentru fermele care au acumulat pierderi și datorii în ultimii ani, însă, o campanie bună poate reface lichiditatea doar parțial.
Dan Hurduc indică o succesiune de factori care au erodat bilanțurile exploatațiilor: efectele războiului din Ucraina asupra piețelor agricole, creșterea costurilor materiilor prime, seceta, scumpirea inputurilor și problemele din piața îngrășămintelor.
„Sectorul agricol românesc traversează una dintre cele mai severe crize din ultimii 30 de ani, prin care am constatat că s-au deteriorat accelerat indicatorii economico-financiari și s-au acumulat multe vulnerabilități.”
Declarația a fost reluată și de Clubul Fermierilor Români, care arată că recolta bună din acest an oferă doar un răgaz fermelor cu datorii acumulate în trei-patru ani dificili.
Creditarea se înăsprește pentru fermele deja îndatorate
Potrivit declarațiilor lui Dan Hurduc, băncile au acordat puține credite noi agriculturii în ultimul an, iar expunerea ridicată a unor ferme și problemele apărute în comerțul cu cereale au făcut finanțatorii mai prudenți.
Pentru o exploatație agricolă, reducerea accesului la credit poate avea efect direct asupra următoarei campanii. Ferma trebuie să finanțeze simultan:
- semințele;
- îngrășămintele;
- produsele pentru protecția plantelor;
- motorina;
- lucrările agricole;
- salariile;
- arenda;
- ratele și dobânzile existente.
Dacă veniturile din recolta 2026 sunt direcționate în primul rând către stingerea obligațiilor restante, poate rămâne prea puțin capital pentru înființarea culturilor următoare.
Situația este cu atât mai dificilă pentru exploatațiile care depind de creditul furnizor, prin care inputurile sunt cumpărate cu plata după recoltă.
Efectele amânării ratelor se văd acum în bilanțurile fermelor
Dan Hurduc leagă o parte din presiunea actuală și de mecanismele de amânare a ratelor introduse anterior pentru agricultură. OUG 4/2024 a permis, în anumite condiții, suspendarea unor obligații de plată pentru fermieri.
Problema este că amânarea nu a eliminat datoria, ci a mutat-o în viitor.
AGRONET.ro a analizat în iulie riscurile unei noi amânări generale a datoriilor agricole. Reprezentanții Clubului Fermierilor Români și ai distribuției de inputuri avertizau atunci că mutarea scadențelor fără capital nou poate face accesul la finanțare și mai dificil.
O exploatație care amână plata unei datorii nu scapă de costul acesteia. În campania următoare trebuie să acopere atât cheltuielile curente, cât și obligațiile reportate.
Fermele cu datorii mari au nevoie de restructurare, nu doar de încă o recoltă
Problema financiară diferă mult de la o fermă la alta. O exploatație cu producții bune, datorii moderate și contracte de vânzare poate reveni relativ repede la un flux normal de numerar.
În schimb, o fermă cu credite mari, leasinguri, datorii comerciale și costuri ridicate cu dobânzile poate rămâne sub presiune chiar și după o recoltă peste medie.
Pentru astfel de exploatații, Clubul Fermierilor Români a susținut anterior folosirea unor soluții individuale de restructurare financiară, care pot include prelungirea maturității creditelor, corelarea ratelor cu încasările din agricultură și consolidarea datoriilor.
Diferența este importantă. O amânare mută plata în timp. O restructurare trebuie să reducă presiunea anuală până la un nivel pe care ferma îl poate susține din activitatea curentă.
Costurile inputurilor rămân o problemă și după o recoltă bună
Presiunea asupra fermelor nu vine doar din credite. Prețurile îngrășămintelor și ale energiei au rămas o problemă suficient de mare încât Uniunea Europeană să aloce României 29,98 milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor afectați.
AGRONET.ro a prezentat mecanismul prin care bugetul poate ajunge la aproape 89,93 milioane de euro, dacă România utilizează integral posibilitatea de cofinanțare națională.
Sprijinul nu rezolvă însă problema structurală a capitalului de lucru. Agricultura are un ciclu financiar lung: cheltuiala este făcută cu luni înainte de recoltare, iar venitul apare după producție și valorificare.
Din acest motiv, accesul la credit, costul dobânzii și disponibilitatea furnizorilor de a finanța inputurile devin la fel de importante ca producția obținută la hectar.
Pentru fermele românești, recolta bună din 2026 poate îmbunătăți fluxul de numerar, dar diferența dintre redresare și continuarea crizei va depinde de nivelul datoriilor, prețul la care este vândută producția și accesul la finanțarea următoarei campanii.
