În acest articol
Firmele micro, mici și mijlocii au realizat aproape 88% din afacerile agriculturii românești în 2025, potrivit calculelor publicate de Ziarul Financiar, pe baza Atlasului interactiv al afacerilor românești, realizat de Bridge to Information. Cele peste 20.000 de societăți agricole analizate au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 55 de miliarde de lei și au avut 74.750 de angajați. IMM-urile au asigurat și aproape nouă din zece locuri de muncă raportate de aceste companii.
Datele arată importanța economică a firmelor agricole de dimensiuni mici și mijlocii, într-o țară caracterizată prin diferențe mari între exploatațiile familiale și fermele comerciale extinse. Ele ridică însă și o problemă practică: o contribuție importantă la cifra de afaceri nu garantează accesul la finanțare, capacități de depozitare, contracte stabile sau profitabilitate. Aceste dificultăți vor fi discutate luni, 26 octombrie, la conferința ZF Agrobusiness & Food Summit 2026, organizată la București.
Aproximativ 48,4 miliarde de lei, cifra de afaceri a IMM-urilor agricole
Analiza Ziarului Financiar cuprinde societățile comerciale care desfășoară activități încadrate în diviziunea CAEN 01, respectiv grupele 011–016.
Sunt incluse firmele specializate în cultivarea plantelor, creșterea animalelor, ferme mixte și servicii auxiliare agriculturii.
Aplicarea ponderii de aproape 88% asupra cifrei de afaceri totale de 55 de miliarde de lei indică aproximativ 48,4 miliarde de lei realizate de IMM-uri și 6,6 miliarde de lei de companiile mari.
Indicator economic | Valoare pentru 2025 |
|---|---|
Cifra de afaceri a societăților agricole analizate | Aproximativ 55 miliarde lei |
Ponderea IMM-urilor | Aproape 88% |
Cifra de afaceri corespunzătoare IMM-urilor | Aproximativ 48,4 miliarde lei |
Cifra de afaceri corespunzătoare firmelor mari | Aproximativ 6,6 miliarde lei |
Număr de firme | Peste 20.000 |
Număr total de angajați | 74.750 |
Valorile de 48,4 și 6,6 miliarde de lei sunt calcule orientative, bazate pe totalul și ponderea rotunjite comunicate de Ziarul Financiar.
Cifra de afaceri reprezintă veniturile obținute din activitatea comercială, nu profitul rămas după plata cheltuielilor.
O fermă poate avea vânzări importante, dar un rezultat financiar redus dacă prețurile cerealelor sunt mici, iar cheltuielile cu arenda, combustibilul, îngrășămintele și finanțarea rămân ridicate.
De asemenea, cele 55 de miliarde de lei nu reprezintă valoarea întregului sector agroalimentar. Industria alimentară, comerțul angro și alte activități conexe nu sunt incluse automat în această analiză.
IMM-urile agricole nu trebuie confundate cu fermele de câteva hectare
Ponderea economică a IMM-urilor poate părea surprinzătoare într-o țară în care terenurile sunt concentrate în proporție importantă în exploatațiile mari.
Diferența provine din modul de clasificare.
O întreprindere este încadrată în categoria micro, mică sau mijlocie în funcție de numărul angajaților și de indicatorii financiari. Dimensiunea terenului lucrat nu reprezintă criteriul principal.
Conform definiției Comisiei Europene, categoria IMM cuprinde întreprinderile cu mai puțin de 250 de angajați, care se încadrează și în limitele financiare stabilite la nivel european.
O exploatație agricolă care lucrează sute sau chiar mii de hectare poate fi, așadar, o întreprindere mijlocie.
În schimb, o gospodărie care lucrează două hectare pentru autoconsum poate figura în statisticile agricole, fără să apară printre societățile comerciale analizate de Ziarul Financiar.
Această distincție este importantă pentru interpretarea ponderii de 88%.
România are 2,9 milioane de exploatații agricole, dar numai o parte sunt societăți comerciale
Datele Eurostat privind structura fermelor în 2023 arată că România avea aproximativ 2,9 milioane de exploatații agricole, echivalentul a 32,6% din totalul Uniunii Europene.
Distribuția lor după suprafață este puternic diferențiată.
Categoria exploatației | Pondere în numărul fermelor din România, 2023 | Pondere în suprafața agricolă utilizată |
|---|---|---|
Sub 5 hectare | 90,2% | Nespecificată aici |
Minimum 50 de hectare | 1,0% | 53,1% |
Datele arată că numai 1% dintre exploatații utilizează peste jumătate din terenul agricol al țării.
Totuși, suprafața exploatată și cifra de afaceri nu evoluează neapărat proporțional.
O fermă legumicolă care cultivă intensiv câteva hectare poate realiza venituri comerciale ridicate raportate la suprafață. O exploatație cerealieră extensivă are, în schimb, un alt model economic, cu venituri și cheltuieli determinate de producția la hectar și de prețul mărfii.
Prin urmare, cele aproape 88% din afacerile firmelor agricole nu sunt realizate exclusiv de exploatațiile mici ca suprafață. Indicatorul descrie structura societăților comerciale, nu distribuția producției după numărul de hectare.
Aproape 90% dintre angajații firmelor agricole lucrează în IMM-uri
Contribuția întreprinderilor micro, mici și mijlocii nu se limitează la vânzări.
Potrivit analizei financiare, acestea asigură aproape nouă din zece locuri de muncă din societățile agricole incluse în calcul.
Numărul total raportat este de 74.750 de angajați.
Această cifră nu reprezintă însă întreaga populație ocupată în agricultură. Statisticile financiare ale companiilor nu includ în aceeași formă membrii gospodăriilor familiale, persoanele care lucrează pe cont propriu sau toate activitățile sezoniere.
În prezentarea Planului Strategic PAC al României, Comisia Europeană identifică fragmentarea exploatațiilor și diferențele dintre veniturile fermelor drept probleme structurale importante.
Pentru localitățile rurale, stabilitatea firmelor agricole mici și mijlocii are consecințe care depășesc activitatea din câmp. Acestea cumpără servicii, utilizează transportatori, lucrează cu furnizori locali și generează cerere pentru reparații, depozitare și alte activități economice.
Asocierea poate transforma volumul producției în putere comercială
Ponderea ridicată a IMM-urilor arată că agricultura comercială din România este formată din numeroase firme care trebuie să negocieze cu furnizori, procesatori și comercianți de dimensiuni diferite.
Pentru o exploatație individuală, dimensiunea comenzilor poate influența prețul inputurilor, condițiile de transport și accesul la contracte.
Asocierea poate modifica această situație prin cumpărarea comună a resurselor și comercializarea unor cantități mai mari de produse agricole.
În 2025, cooperativele agricole românești au raportat o cifră de afaceri cumulată de peste șapte miliarde de lei, în creștere cu 33,2% față de anul precedent, potrivit analizei AGRONET.ro asupra bilanțurilor depuse de 1.682 de cooperative.
Creșterea este importantă, dar organizațiile au dimensiuni economice foarte diferite. Unele se limitează la achiziția comună de inputuri sau la vânzarea recoltei, în timp ce altele investesc în ambalare, depozitare și procesare.
Aceste activități pot permite fermierilor să negocieze contracte mai mari și să reducă dependența de vânzările individuale imediat după recoltare.
Cifrele cooperativelor și ale societăților agricole nu trebuie însă însumate direct, deoarece pot include activități și tranzacții care se suprapun.
Procesarea poate păstra mai multă valoare în ferme
Un exemplu de investiție realizată prin asociere este proiectul Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei.
Organizația, formată din 21 de fermieri din județul Cluj, dezvoltă o fabrică de procesare a semințelor oleaginoase în comuna Mihai Viteazu, lângă Turda.
Investiția anunțată este de 45 de milioane de euro și include capacități de depozitare și instalații industriale pentru obținerea produselor procesate.
Proiectul este prezentat în materialul AGRONET.ro despre fabrica dezvoltată de Cooperativa Podișul Transilvaniei.
Diferența economică este importantă: fermierii care vând numai semințe oleaginoase obțin venituri din materia primă, în timp ce un procesator poate valorifica produse precum uleiul și șrotul.
Procesarea presupune însă investiții, capital de lucru, consum de energie și contracte pentru vânzarea produselor rezultate. Ea nu garantează automat o marjă de profit mai mare.
Pentru IMM-urile agricole, dezvoltarea trebuie raportată la cantitățile disponibile, costurile investiției și capacitatea de a comercializa producția procesată.
Conferința ZF din 26 octombrie va aborda finanțarea și accesul la piață
Contribuția IMM-urilor la economia agricolă va constitui unul dintre punctele de plecare ale conferinței ZF Agrobusiness & Food Summit 2026, programată luni, 26 octombrie, începând cu ora 9:00, la București.
Potrivit temelor anunțate de organizatori, dezbaterile vor urmări diferențele dintre nevoile fermelor mici, mijlocii și mari și posibilitățile de dezvoltare a industriei alimentare românești.
Printre subiectele propuse se află:
- accesul micilor producători la procesatori și lanțurile de magazine;
- rolul cooperativelor în comercializarea producției;
- investițiile în depozitare, tehnologie și procesare;
- finanțarea dezvoltării exploatațiilor;
- valorificarea originii și identității produselor românești;
- perspectivele subvențiilor agricole în viitoarea Politică Agricolă Comună.
Dezbaterile urmăresc inclusiv diferențele dintre producția de materii prime și comercializarea alimentelor cu valoare adăugată.
Cifra de afaceri nu arată singură cât câștigă fermierii
Cele 55 de miliarde de lei înregistrate de societățile agricole în 2025 reprezintă un indicator al dimensiunii activității comerciale, dar nu oferă o imagine completă asupra rezultatelor economice.
Pentru evaluarea situației fermelor ar fi necesare și date privind profitul, datoriile, costurile de finanțare, investițiile și distribuția veniturilor între diferitele categorii de exploatații.
Ponderea de aproape 88% confirmă importanța IMM-urilor în agricultura comercială, dar nu indică faptul că acestea sunt automat mai profitabile decât firmele mari.
Pentru fermieri, problema practică rămâne capacitatea de a transforma producția în venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor și continuarea investițiilor.
Accesul la finanțare, depozitare, procesare și contracte comerciale stabile poate conta la fel de mult ca dimensiunea exploatației. Datele din 2025 arată că IMM-urile au o contribuție economică majoră; evoluția lor va depinde de posibilitatea de a păstra o parte mai mare din valoarea produselor agricole.
