
În acest articol
O afacere de familie din Cârțișoara transformă fructele clienților în suc, pentru 3,50 lei pe litru, atrăgând gospodari și mici producători din județele Sibiu și Brașov. Serviciul este dezvoltat de soții Dorin și Lina Magda, care au investit în două linii de procesare și primesc mere, struguri, fructe de pădure și alte produse aduse direct de proprietari. Potrivit informațiilor publicate de G4Food, pe baza unui reportaj realizat de Turnul Sfatului, cererea este atât de mare în octombrie încât programările trebuie făcute uneori cu două săptămâni înainte.
Modelul economic este diferit de cel al unei fabrici care cumpără fructe pentru a produce suc sub propria marcă. La Cârțișoara, clienții furnizează materia primă și plătesc serviciul de procesare și ambalare. Astfel, gospodăriile își pot valorifica o parte din recoltă fără să investească individual în prese și echipamente de îmbuteliere, iar familia Magda obține venituri din prestarea serviciului. Afacerea funcționează de aproximativ opt ani și a crescut treptat, pe măsură ce numărul clienților a depășit capacitatea primei instalații.
De la o linie mică de suc la două instalații de procesare
Dorin și Lina Magda au început activitatea cu o linie de producție de capacitate redusă, cumpărată inițial pentru fructele proprii și pentru cele aduse de apropiați.
Cererea a crescut, iar echipamentul inițial nu a mai făcut față comenzilor. Familia a investit ulterior într-o instalație mai mare.
În prezent, unitatea dispune de două linii de producere a sucului: una electrică și una alimentată cu gaz.
Activitatea este organizată în jurul fructelor aduse de clienți. Aceștia aleg ingredientele, iar unitatea realizează procesarea și ambalarea în pungi de trei litri.
Pot fi utilizate mai multe categorii de materii prime:
- mere și struguri;
- fructe de pădure;
- sfeclă roșie și morcovi;
- citrice;
- ghimbir;
- alte fructe și legume potrivite pentru obținerea sucurilor.
Potrivit Linei Magda, merele și strugurii constituie baza celor mai multe combinații, reprezentând de regulă aproximativ 80% din amestec. Restul poate fi completat cu ingrediente alese de client.
Proporția este o practică folosită în unitatea din Cârțișoara, nu o formulă obligatorie pentru producerea sucurilor.
Cât costă transformarea fructelor în suc
Tariful comunicat pentru procesarea fructelor aduse de clienți este de 3,50 lei pentru un litru de suc.
Produsul este ambalat în pungi cu o capacitate de trei litri, fiecare reprezentând un cost de 10,50 lei la tariful anunțat.
Pentru gospodăriile care vor să proceseze cantități mai mari, cheltuiala poate fi calculată în funcție de volumul final de suc.
Cantitate de suc obținută | Număr de pungi de 3 litri | Costul procesării |
|---|---|---|
15 litri | 5 | 52,50 lei |
30 litri | 10 | 105 lei |
60 litri | 20 | 210 lei |
90 litri | 30 | 315 lei |
150 litri | 50 | 525 lei |
Calcule realizate la tariful comunicat de 3,50 lei/litru. Cantitățile din tabel reprezintă volumul sucului rezultat, nu greutatea fructelor aduse la procesare.
Un aspect important este randamentul de extracție. Din 100 kg de mere sau struguri nu rezultă automat 100 de litri de suc.
Volumul obținut depinde de specie, soi, maturitate, conținutul de apă și eficiența echipamentului.
Pentru proprietarii unor livezi mici, tariful de procesare poate fi comparat cu valoarea fructelor care ar putea fi vândute proaspete. În cazul gospodăriilor care folosesc sucul pentru consum propriu, comparația economică este diferită, deoarece produsul finit înlocuiește o parte din băuturile cumpărate.
Clienții vin din Sibiu, Brașov și localitățile apropiate
Serviciul dezvoltat la Cârțișoara atrage cumpărători dintr-o zonă mai mare decât comuna în care funcționează afacerea.
Potrivit familiei Magda, clienții vin din Sibiu, Avrig, Cisnădie, Făgăraș, Mărginimea Sibiului și alte localități din apropiere.
În lunile de toamnă, cererea crește odată cu recoltarea merelor și strugurilor.
Octombrie este cea mai aglomerată perioadă, în special datorită clienților care doresc să transforme strugurii în suc nefermentat.
În perioadele de vârf, programul de lucru se poate prelungi până la ora 21:00.
Programările sunt organizate de luni până sâmbătă, iar în săptămânile aglomerate clienții trebuie să își rezerve locul cu aproximativ două săptămâni înainte.
Pentru o unitate rurală de procesare, concentrarea cererii în câteva luni reprezintă atât o oportunitate, cât și o dificultate de organizare. Echipamentele trebuie să poată prelucra rapid cantitățile aduse de clienți, dar în afara sezonului utilizarea lor poate fi mai redusă.
Procesarea la comandă poate valorifica recoltele din gospodării
În multe localități rurale, gospodăriile și micile livezi produc cantități de fructe care depășesc consumul imediat.
Fructele pot fi vândute proaspete, depozitate, transformate în dulcețuri și compoturi sau utilizate pentru sucuri.
Pentru gospodăriile care nu dispun de echipamente proprii, procesarea la comandă poate reprezenta o alternativă la achiziția unei instalații individuale.
Modelul oferă avantaje pentru ambele părți.
Proprietarul fructelor poate obține un produs destinat consumului propriu, fără să organizeze toate etapele tehnologice acasă.
Operatorul unității de procesare își poate construi activitatea în jurul serviciului prestat, fără să fie obligat să cumpere integral materia primă.
Există însă și cerințe care influențează rentabilitatea: costul energiei, capacitatea instalațiilor, ambalajele, întreținerea echipamentelor, personalul și respectarea condițiilor de igienă.
Pentru livezile comerciale, procesarea poate fi utilă și în cazul fructelor care nu îndeplinesc cerințele estetice ale pieței produselor proaspete, dar sunt sănătoase și corespunzătoare pentru consum.
În analiza AGRONET.ro despre strategia fermei Meraria din Bihor, o exploatație de aproximativ șapte hectare valorifică o parte din producția de mere și prin livrarea fructelor pregătite pentru patiserii și unități de alimentație.
Cele două modele sunt diferite: Meraria dezvoltă produse pentru clienți comerciali, în timp ce familia Magda prelucrează materia primă adusă de gospodari. Ambele arată însă că fructele pot avea destinații economice suplimentare față de vânzarea în stare proaspătă.
Durata de păstrare a sucului depinde de procesare și ambalare
Unul dintre motivele pentru care gospodăriile apelează la servicii de procesare este posibilitatea păstrării sucului după încheierea sezonului de recoltare.
Lina Magda afirmă că unele sucuri realizate în unitate au fost păstrate de clienți timp de unul până la trei ani, în funcție de temperatura de depozitare.
Aceste experiențe relatate nu reprezintă însă o durată de valabilitate verificată pentru toate produsele.
Perioada în care un suc poate fi consumat în siguranță depinde de mai mulți factori:
- calitatea și starea sanitară a fructelor;
- aciditatea amestecului;
- metoda și parametrii tratamentului termic, dacă acesta este aplicat;
- igienizarea instalațiilor și a ambalajelor;
- integritatea recipientului;
- temperatura și condițiile de depozitare;
- momentul deschiderii ambalajului.
Potrivit recomandărilor Universității din Minnesota privind siguranța sucurilor, procesarea și păstrarea necorespunzătoare pot permite dezvoltarea unor microorganisme periculoase, iar tratamentul termic adecvat este o măsură importantă de reducere a riscurilor.
Reportajul despre unitatea din Cârțișoara nu precizează parametrii tehnologici ai eventualei pasteurizări și nici termenul de valabilitate stabilit prin verificări de laborator.
Din acest motiv, durata de păstrare a fiecărui produs trebuie raportată la informațiile furnizate de procesator pentru amestecul și ambalajul respective.
Familia cultivă și aronia pentru producția proprie de suc
Pe lângă procesarea fructelor aduse de clienți, soții Magda exploatează o plantație de aronia înființată în urmă cu aproximativ șase ani.
Fructele sunt prelucrate în aceeași unitate, iar sucul obținut este comercializat direct.
Potrivit Linei Magda, aronia s-a adaptat bine condițiilor locale, suportând atât temperaturile scăzute, cât și perioadele călduroase.
Plantația oferă firmei o sursă proprie de materie primă, completând veniturile din serviciile de procesare.
Această combinație este importantă din punct de vedere economic.
Serviciile pentru gospodari depind de cantitățile aduse de clienți și de calendarul recoltării. Producția proprie permite, în schimb, planificarea unei anumite cantități de fructe și comercializarea unui produs realizat integral în cadrul afacerii.
Aronia este apreciată pentru conținutul de compuși fenolici, inclusiv antociani. Prezența acestor substanțe nu demonstrează însă că sucul poate trata diabetul, bolile cardiovasculare sau afecțiunile oncologice.
Din informațiile publicate nu rezultă suprafața plantației, producția anuală de aronia sau cantitatea de suc comercializată.
Două activități complementare într-o gospodărie din Cârțișoara
Familia Magda a dezvoltat și o activitate de distilare a fructelor fermentate, organizată separat de producerea sucurilor.
Dorin Magda gestionează în principal distileria, în timp ce Lina se ocupă de linia de sucuri și de relația cu clienții.
Lina a lucrat anterior ca medic în Chișinău, inclusiv într-o funcție de conducere în serviciile de urgență. După mutarea în România, și-a schimbat domeniul profesional și s-a implicat în dezvoltarea afacerii de familie.
Activitatea a pornit de la o investiție de mici dimensiuni, destinată apropiaților, și s-a transformat într-un serviciu utilizat de clienți din două județe.
Nu au fost publicate date privind valoarea investițiilor, cifra de afaceri, profitul sau cantitatea anuală de suc procesată. În absența acestor informații, rentabilitatea unității nu poate fi calculată.
Totuși, extinderea de la o linie mică la două instalații și necesitatea programărilor în sezon indică dezvoltarea unei cereri locale pentru servicii de procesare a fructelor.
Pentru gospodăriile rurale și micii producători, exemplul din Cârțișoara arată că procesarea nu trebuie organizată exclusiv ca fabrică destinată vânzării produselor finite. Ea poate funcționa și ca serviciu pentru proprietarii recoltelor, cu venituri obținute din fiecare litru prelucrat și cu posibilitatea diversificării prin producție proprie.



