În acest articol
România trebuie să transforme mai mult din producția agricolă în produse cu valoare adăugată, nu să se bazeze doar pe vânzarea cerealelor și a altor materii prime. Acesta este unul dintre mesajele transmise de oficialii americani din agricultură, aflați la București în cadrul unei misiuni comerciale desfășurate între 17 și 24 octombrie 2026. Reprezentanții statelor americane au discutat cu fermierii și autoritățile române despre dezvoltarea procesării alimentare, accesul la finanțare, gestionarea riscurilor și reducerea costurilor de producție.
Misiunea a fost inclusă în calendarul oficial al Asociației Naționale a Departamentelor de Agricultură din SUA (NASDA) și organizată în colaborare cu Serviciul Agricol Extern al Departamentului Agriculturii al Statelor Unite (USDA FAS). Discuțiile au pus în evidență o problemă comună agriculturii românești și celei americane: prețurile obținute la vânzarea producției nu au ținut întotdeauna pasul cu majorarea cheltuielilor din ferme, iar producțiile ridicate nu garantează profituri corespunzătoare.
Oficialii americani consideră că România poate câștiga mai mult din procesarea producției
Hugh Weathers, comisarul Departamentului Agriculturii din Carolina de Sud, a apreciat nivelul fermelor românești, capacitatea antreprenorială și modul de organizare a sectorului agricol.
În declarațiile acordate Ziarului Financiar la masa rotundă organizată în București, oficialul american a explicat că dezvoltarea unei agriculturi competitive presupune mai mult decât producția obținută în fermă.
Weathers a atras atenția asupra întregului lanț alimentar, de la recoltare și procesare până la distribuție și comercializarea produselor finite. În Statele Unite, dezvoltarea acestui sistem a necesitat investiții și colaborare între producători, procesatori, instituții și organizații agricole.
Pentru România, mesajul este relevant în condițiile în care o parte importantă a producției de cereale și oleaginoase este comercializată ca materie primă. Dezvoltarea unor capacități suplimentare de morărit, producție de uleiuri, furaje, panificație și alte produse alimentare ar putea permite valorificarea unei părți mai mari din recoltă în economia națională.
Totuși, procesarea nu aduce automat un preț mai bun fermierului. Efectul depinde de concurența dintre cumpărători, contractele de aprovizionare, capacitatea fabricilor și cererea pentru produsele finite.
Datele BNR arată că procesarea alimentară începe să câștige teren la export
Evoluția din 2026 oferă deja indicii despre potențialul economic al sectorului.
În analiza AGRONET.ro bazată pe Raportul asupra inflației din august 2026 al Băncii Naționale a României, industria alimentară apare printre puținele ramuri industriale cu o evoluție favorabilă a activității externe.
În primul trimestru al anului, exporturile de materii prime agricole au crescut cu 13,9%, în timp ce cifra de afaceri externă a industriei alimentare a avansat cu aproximativ 15%.
Indicator economic | Evoluție în trimestrul I 2026 |
|---|---|
Exporturi totale de bunuri | +2% |
Exporturi de materii prime agricole | +13,9% |
Cifra de afaceri externă a industriei alimentare | Aproximativ +15% |
Cifra de afaceri externă din industrie | −5,5%, în termeni reali |
Date: Banca Națională a României. Indicatorii măsoară categorii economice diferite și nu reprezintă contribuții care pot fi însumate.
BNR a asociat creșterea exporturilor de materii prime agricole cu recolta bună din 2025, iar evoluția industriei alimentare cu investițiile realizate în producție și procesare.
Diferența este importantă. Creșterea exporturilor de cereale depinde în mare măsură de disponibilitatea recoltei și de cererea internațională, în timp ce o industrie de procesare competitivă poate crea piețe suplimentare pentru materia primă și poate extinde gama produselor exportate.
Pentru fermier, una dintre consecințele posibile ale dezvoltării procesării este diversificarea cumpărătorilor. O exploatație care poate vinde atât către exportatori, cât și către fabrici de procesare are mai multe opțiuni comerciale, în funcție de preț, transport, calitate și termenul de plată.
Investiții în procesare: proiecte de 525,5 milioane de euro pentru un buget de 164,9 milioane
Interesul pentru dezvoltarea industriei alimentare este confirmat și de cererea de finanțare înregistrată în România.
În comunicatul din 17 februarie 2026, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că solicitările depuse prin intervenția DR-23 au depășit 525 de milioane de euro, în condițiile unei alocări totale de aproximativ 164,9 milioane de euro.
Programul a vizat înființarea și modernizarea unităților care procesează produse agricole pentru obținerea unor alimente și produse transformate.
Componenta DR-23 | Proiecte depuse | Finanțare solicitată | Buget alocat |
|---|---|---|---|
Înființare unități de procesare | 124 | 400,8 mil. euro | 82,46 mil. euro |
Modernizare unități de procesare | 149 | 124,7 mil. euro | 82,46 mil. euro |
Total | 273 | 525,5 mil. euro | 164,93 mil. euro |
Valorile reprezintă cereri depuse și bugete ale sesiunii, nu finanțări aprobate sau plătite.
Cererea totală a fost de aproximativ 3,2 ori mai mare decât alocarea disponibilă. Pentru înființarea de noi unități, solicitările au depășit de aproape 4,9 ori bugetul rezervat acestei componente.
Datele indică un interes investițional important pentru procesare, dar și un decalaj între proiectele propuse și resursele disponibile pentru finanțare.
Intervenția DR-23 a permis sprijin de până la 10 milioane de euro pentru proiectele de înființare din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru alte tipuri de investiții, cu o intensitate maximă de 65% din cheltuielile eligibile.
Sesiunea menționată s-a închis la 16 februarie 2026. Încheierea procedurii de depunere nu înseamnă că toate proiectele au fost aprobate, iar valorile solicitate nu reprezintă investiții deja realizate.
Creditele agricole și asigurările, două instrumente prezentate de oficialii americani
Pe lângă procesare, delegația americană a discutat despre dificultățile financiare ale exploatațiilor.
Doug Goehring, comisarul pentru agricultură al statului Dakota de Nord, a explicat că fermierii americani se confruntă cu o presiune similară celei din România: cheltuielile de producție au crescut puternic, în timp ce prețurile de valorificare nu au evoluat în același ritm.
Oficialul a arătat că reducerea consumului de inputuri sau a altor cheltuieli poate diminua temporar necesarul de bani, dar poate afecta și producția, dacă sunt eliminate intervenții necesare culturilor.
În Statele Unite, instrumentele de gestionare a riscurilor au un rol important în stabilitatea financiară a fermelor.
Credite pentru tinerii fermieri și exploatațiile care nu obțin finanțare bancară
J.J. Goicoechea, director în cadrul Departamentului Agriculturii din Nevada, a prezentat mecanismele prin care autoritățile americane susțin agricultorii aflați la început de drum.
Un exemplu este programul de credite agricole administrat de Farm Service Agency (FSA), instituție aflată în structura USDA.
FSA acordă credite directe și garantează împrumuturi destinate exploatațiilor familiale care întâmpină dificultăți în obținerea finanțării comerciale.
Fondurile pot fi utilizate, în condițiile programelor aplicabile, pentru achiziția de terenuri, utilaje, animale, semințe, furaje, alte materiale de producție sau pentru dezvoltarea infrastructurii fermei.
Instrumentele includ:
- credite directe acordate prin FSA;
- împrumuturi bancare garantate de instituția federală;
- programe dedicate fermierilor aflați la început de activitate;
- finanțări pentru dezvoltarea capacităților de depozitare;
- credite de urgență pentru exploatațiile afectate de anumite calamități.
Un alt element al modelului american este sistemul federal de asigurări agricole administrat de Risk Management Agency, care funcționează prin colaborarea dintre instituțiile federale și societățile de asigurări autorizate.
Aceste instrumente au fost prezentate ca exemple de politici agricole care pot fi analizate, nu ca programe americane la care fermierii români ar putea solicita direct finanțare.
Pentru România, problema este dezvoltarea unor mecanisme adaptate agriculturii locale, capabile să ofere finanțare accesibilă și protecție împotriva riscurilor climatice și comerciale.
Seceta, irigațiile și asocierea fermierilor, discutate la Ministerul Agriculturii
În timpul vizitei, delegația americană a avut și o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Discuțiile au vizat cooperarea bilaterală, dezvoltarea schimburilor comerciale și identificarea unor soluții pentru problemele comune ale agriculturii.
Printre principalele teme s-au aflat gestionarea secetei, conservarea apei în sol, modernizarea sistemelor de irigații și dezvoltarea formelor asociative.
Experiența americană în organizarea producătorilor și facilitarea accesului la piețe poate avea relevanță pentru exploatațiile românești care nu dispun individual de volume suficiente pentru contracte comerciale mari sau investiții în procesare.
Cooperativele și grupurile de producători pot permite concentrarea ofertei, utilizarea în comun a unor capacități de depozitare și negocierea contractelor de livrare.
Pentru proiectele de procesare, asocierea poate facilita aprovizionarea constantă a unei unități industriale, o condiție importantă pentru funcționarea economică a investiției.
România și statele din Europa de Est, în relația cu politica agricolă europeană
Reprezentanții americani au abordat și influența statelor din Europa Centrală și de Est asupra deciziilor agricole ale Uniunii Europene.
Hugh Weathers a apreciat că România, Polonia și celelalte țări din regiune ar putea avea o contribuție mai importantă la formularea politicilor europene care afectează fermierii.
J.J. Goicoechea a susținut, la rândul său, că regiunea dispune de resurse pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea competitivității pe piețele internaționale.
Aceste poziții reprezintă opiniile oficialilor americani. Ele nu constituie propuneri legislative ale Comisiei Europene și nici angajamente privind modificarea Politicii Agricole Comune.
Din perspectiva exploatațiilor românești, temele relevante sunt costurile conformării la reglementări, accesul la investiții și capacitatea de a concura cu producători din state care beneficiază de condiții diferite de finanțare și organizare.
Mai multă procesare în România înseamnă și o piață internă de desfacere mai dezvoltată
Misiunea comercială americană a pus în discuție o schimbare de perspectivă asupra performanței agricole: cantitatea recoltată este numai prima etapă a valorificării economice.
Dezvoltarea procesării poate genera cerere suplimentară pentru materia primă locală, locuri de muncă în industria alimentară și oportunități de export pentru produse cu un grad mai ridicat de prelucrare.
Totuși, pentru exploatațiile agricole, avantajele depind de relația comercială dintre fermieri și procesatori. O fabrică nouă poate contribui la dezvoltarea pieței locale numai dacă are capacitatea de a cumpăra constant, oferă condiții comerciale competitive și poate valorifica produsele finite.
Datele BNR arată că industria alimentară a înregistrat deja o creștere a activității externe în 2026, iar solicitările de finanțare depuse la AFIR confirmă interesul pentru extinderea capacităților de procesare.
În perioada următoare, indicatorii importanți vor fi proiectele de investiții efectiv contractate și realizate, cantitățile de materie primă achiziționate de la producătorii români și evoluția exporturilor de produse alimentare prelucrate.
Pentru fermieri, rezultatul economic al acestei dezvoltări se va vedea în numărul cumpărătorilor disponibili, condițiile de contractare și prețurile efectiv obținute pentru recoltă, nu doar în valoarea investițiilor anunțate.
