O seră hidroponică de căpșuni din Lehliu-Gară este finalizată în proporție de circa 95%, dar pornirea producției comerciale depinde acum de găsirea unui specialist cu experiență practică în hidroponie. Subiectul este documentat de Roxana Dobre, de la Agrointeligența, care a discutat cu antreprenorul Alexandru Oancea despre investiția începută în 2019 și dificultățile întâmpinate până în prezent.
Proiectul a fost estimat inițial la aproximativ 100.000 de euro, însă costurile au trecut de 300.000 de euro, după întârzieri ale furnizorilor și constructorilor, cheltuieli bancare și costuri suplimentare apărute pe parcursul implementării. Sera are aproximativ 4.600 de metri pătrați, iar împreună cu spațiul de procesare suprafața ajunge la circa 5.200 de metri pătrați. Pentru finalizarea culturii și punerea la punct a tuturor elementelor necesare exploatării mai sunt necesari, potrivit antreprenorului, aproximativ 20.000 de euro.
Capacitatea proiectată este de circa 75.000 de plante, cu o estimare inițială de un kilogram de fructe pe plantă, adică aproximativ 75 de tone.
Alexandru Oancea spune însă că și o producție de 30 de tone ar putea permite rentabilizarea proiectului, în special dacă fructele ajung pe piață în extrasezon, când prețurile sunt mai favorabile. În acest an au fost făcute primele plantări și teste, inclusiv cu soiul remontant Amandine, însă producția comercială nu a început încă la capacitatea proiectată.
Problema centrală a investiției nu mai este infrastructura, ci competența tehnică. Antreprenorul caută un inginer sau un partener cu experiență în producția hidroponică de căpșuni, inclusiv din afara României, care să poată gestiona sistemul și dezvoltarea culturii. Situația confirmă una dintre limitele identificate și de AGRONET.ro în analiza privind serele tehnologizate și agricultura în mediu controlat: investiția și echipamentele nu sunt suficiente dacă lipsesc personalul calificat și experiența necesară exploatării lor.
Sera de la Lehliu-Gară este echipată cu stație meteo, sisteme automate pentru ferestre, umbrire, iluminare cu LED-uri și instalație de fertirigare, iar cultura utilizează substraturi precum fibra de cocos sau perlitul.
Pentru detalii despre finanțarea proiectului, costurile acumulate, modelul de asociere propus de antreprenor și estimările de producție, colegii de la Agrointeligența au publicat materialul integral și declarațiile lui Alexandru Oancea.
