În acest articol
Un lichid alcoolic pe bază de cereale s-a păstrat timp de aproximativ 2.300 de ani într-un vas de bronz descoperit într-un cimitir antic din regiunea Ningxia, în nord-vestul Chinei. Analizele citate de Global Times indică folosirea grâului și orzului, precum și o tehnică de fermentare suficient de avansată pentru ca zaharificarea și fermentarea să se desfășoare simultan.
Descoperirea a fost făcută în cimitirul Shanjiabao, în apropierea unei secțiuni a Marelui Zid ridicate în perioada Statelor Combatante, între anii 475 și 221 înaintea erei noastre. În 2024, arheologii au cercetat 183 de morminte și au recuperat dintr-un vas de bronz cu formă specifică statului Qin aproximativ 3.740 de mililitri de lichid.
Cercetătorii consideră că proba ar putea fi cel mai bine conservat alcool lichid cunoscut până în prezent din acea perioadă. Constatarea oferă informații despre felul în care comunitățile antice transformau cerealele în băuturi fermentate și despre nivelul tehnic atins înainte de formarea dinastiei Qin.
Vasul a limitat contaminarea și evaporarea
Păstrarea lichidului timp de peste două milenii a fost favorizată de sistemul de închidere al recipientului. Vasul avea o structură dublă de etanșare, căptușită cu material textil și acoperită cu un strat de nămol organic.
Această combinație a redus pătrunderea contaminanților din exterior și a limitat evaporarea. Pentru arheologi, recipientul este important nu doar prin conținut, ci și prin tehnica de depozitare folosită.
Grâul și orzul au fost măcinate și încălzite
O echipă comună a Institutului de Relicve Culturale și Arheologie din Ningxia și a Școlii de Patrimoniu Cultural din cadrul Northwest University a analizat lichidul prin mai multe metode de laborator.
Cercetătorii au folosit:
- spectroscopie în infraroșu;
- cromatografie lichidă de înaltă performanță cuplată cu spectrometrie de masă;
- analiza microscopică a granulelor de amidon;
- examinarea fitoliților;
- identificarea microfosilelor de drojdie.
Au fost identificate 24 de categorii de compuși, între care acizi organici, aminoacizi și carbohidrați. Profilul acizilor organici a fost comparat cu cel al unei băuturi fermentate din orez, îmbătrânită artificial, iar rezultatele au susținut concluzia că lichidul provenea din fermentarea cerealelor.
Granulele de amidon de grâu și orz prezentau urme de măcinare, încălzire și degradare microbiană. Aceste indicii arată că materia primă fusese procesată înaintea fermentării.
Fermentația se desfășura simultan cu zaharificarea
Analizele indică folosirea unor culturi de pornire pentru fermentarea cerealelor. Acestea permiteau transformarea amidonului în zaharuri și fermentarea zaharurilor în același proces.
Tehnica presupune controlul materiei prime, al temperaturii și al microorganismelor implicate. Pentru perioada analizată, rezultatul arată că producătorii din spațiul Qin nu se limitau la fermentații întâmplătoare, ci stăpâneau un procedeu elaborat.
Descoperirea completează informațiile despre relația dintre agricultură și prelucrarea alimentelor în China antică. Grâul și orzul nu erau utilizate doar pentru hrană, ci intrau și în procese de transformare care necesitau cunoștințe despre măcinare, încălzire, fermentare și depozitare.
De la cereală la produs procesat
Pentru agricultura actuală, diferența dintre cereala furajeră și materia primă destinată procesării rămâne importantă. Orzul folosit la fabricarea malțului, de exemplu, trebuie să îndeplinească cerințe diferite față de orzul furajer, inclusiv în privința soiului, germinației, umidității și conținutului de proteină.
AGRONET.ro a explicat această diferență în materialul despre piața berii artizanale fără alcool și cererea de orz pentru malț. Apariția unei băuturi noi sau extinderea unui segment de consum nu produce automat cerere suplimentară pentru fermieri, dacă fabricile nu încheie contracte pentru materia primă necesară.
Descoperirea din Ningxia nu permite reconstituirea integrală a rețetei, a concentrației alcoolice sau a proporției dintre grâu și orz. Ea oferă însă dovezi materiale că, în urmă cu aproximativ 2.300 de ani, cerealele erau procesate prin metode complexe, iar fermentarea făcea parte dintr-un sistem alimentar și meșteșugăresc bine dezvoltat.
