În acest articol
Târgul de pe Muntele Găina aduce producătorii și meșterii montani în fața publicului, în weekendul 18–19 iulie 2026, când comuna Avram Iancu și platoul montan găzduiesc târgul tradițional, spectacole folclorice și ceremonii dedicate comunităților din Apuseni, relatează G4Media. Evenimentul reunește participanți din județele Alba, Bihor, Arad și Hunedoara și poate oferi o piață temporară pentru meșteșuguri, produse locale și servicii turistice din zona de munte.
Manifestările se desfășoară în două puncte: în centrul comunei Avram Iancu și pe vârful Muntelui Găina. Programul combină activitățile comerciale cu spectacolele folclorice, concertele, prezentările istorice și ceremonialul în memoria lui Avram Iancu.
Organizatorii sunt Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și Primăria comunei Avram Iancu, în colaborare cu reprezentanți și ansambluri din județele învecinate.
Peste 50 de meșteri participă la târgul tradițional
Târgul Național al Meșterilor Tradiționali „Alba Tradițional” se deschide sâmbătă, 18 iulie, la ora 13:00, pe platoul Muntelui Găina. Sunt anunțați peste 50 de meșteri din mai multe regiuni istorice ale României.
Astfel de manifestări pot asigura vânzarea directă către vizitatori, fără intermediari, dar și promovarea unor ocupații și produse care au acces limitat la piețele urbane. Pentru micii operatori din zonele montane, concentrarea unui număr mare de vizitatori într-un singur loc poate genera venituri din comerț, alimentație publică, cazare și transport.
Efectul economic depinde însă de continuitatea cererii după încheierea evenimentului. O dificultate asemănătoare este întâlnită de fermele mici de animale din localitățile montane ale județului Alba, unde întreruperea colectării laptelui și distanța față de unitățile de procesare limitează valorificarea producției.
Târgurile și vânzarea directă pot completa veniturile unor gospodării, dar nu înlocuiesc infrastructura permanentă de colectare, procesare și distribuție.
Programul de sâmbătă, 18 iulie
Pe vârful Muntelui Găina, programul anunțat este:
- ora 13:00 – deschiderea Târgului Național al Meșterilor Tradiționali „Alba Tradițional”;
- ora 16:00 – DJ Remo;
- ora 19:00 – concert al trupei Spectrum;
- ora 20:30 – DJ Robi;
- ora 21:30 – concert Subcarpați;
- ora 22:50 – foc de artificii;
- orele 23:00–24:00 – YannyXD și In Aless.
În centrul comunei Avram Iancu, de la ora 14:00, este programat spectacolul folcloric „Muntele Găina unește tradițiile românești”. Participă Tulnicăresele din Avram Iancu, Ansamblul Folcloric al Județului Alba, soliști și formații locale.
La ora 17:00, istoricul Tudor Roșu prezintă prima parte a momentului „Horea, Cloșca și Crișan. O poveste istorică”.
Ceremonii și spectacole folclorice duminică
Programul din 19 iulie se desfășoară pe vârful Muntelui Găina. Târgul meșterilor se redeschide la ora 10:00, iar la 10:30 este programată depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori, urmată de o slujbă în memoria lui Avram Iancu.
La ora 11:00 continuă prezentarea istorică dedicată lui Horea, Cloșca și Crișan. De la 11:30 începe spectacolul folcloric la care participă Nicolae Furdui Iancu, Tudor Furdui Iancu, Grupul instrumental Crai Nou, Horitorii Clujului și ansambluri din Alba, Cluj, Hunedoara, Arad și Bihor.
Tulnicul, instrument folosit în trecut pentru comunicarea la distanță între gospodăriile din munți, rămâne unul dintre simbolurile evenimentului. Tulnicăresele din Avram Iancu participă atât la programul artistic, cât și la ceremonialul de duminică.
Produsele tradiționale au nevoie de acces constant la cumpărători
Evenimentul poate pune în legătură meșterii, gospodăriile și vizitatorii interesați de produse locale, dar valorificarea patrimoniului rural necesită o ofertă disponibilă și după încheierea târgului.
Certificarea și asocierea unui produs cu identitatea locală pot contribui la diferențierea pe piață. În Bihor, de exemplu, tocana de unghii de porc este evaluată pentru obținerea protecției europene, însă recunoașterea unei rețete nu garantează automat creșterea vânzărilor.
Producătorii au nevoie și de:
- spații autorizate pentru producție și comercializare;
- ambalare și etichetare adecvate;
- acces la târguri, magazine și unități de alimentație publică;
- colaborare cu pensiunile și operatorii turistici;
- transport și distribuție;
- promovare constantă, nu doar în perioada evenimentelor.
Pentru comunitățile din Apuseni, legarea manifestărilor culturale de produse, gastronomie și servicii locale poate transforma fluxul de vizitatori într-o sursă mai stabilă de venit. Rezultatul depinde de capacitatea operatorilor de a păstra clienții și de a continua vânzarea prin circuite scurte.
Accesul se poate complica din cauza vremii
O parte importantă a programului are loc într-o zonă montană, pe teren denivelat. Sursa indică posibilitatea unor averse sâmbătă și a unei furtuni duminică, precum și o avertizare de instabilitate atmosferică pentru județul Alba.
Participanților le sunt recomandate:
- încălțăminte cu talpă aderentă;
- geacă impermeabilă și îmbrăcăminte pentru temperaturi mai scăzute;
- pelerină de ploaie și haine de schimb;
- apă, alimente și medicamente personale;
- verificarea traseului și plecarea din timp.
În timpul descărcărilor electrice trebuie evitate creasta, copacii izolați, stâlpii și structurile metalice. Vizitatorii trebuie să urmeze indicațiile organizatorilor și ale echipelor de intervenție, iar șoferii să păstreze libere căile de acces pentru ambulanțe și autospeciale.
De la întâlnire comunitară la eveniment turistic
Târgul s-a dezvoltat ca loc de întâlnire pentru locuitorii comunităților izolate din Munții Apuseni. Participanții veneau pentru schimburi comerciale, socializare, jocuri și manifestări populare.
Denumirea „Târgul de Fete” a generat relatări despre presupusa vânzare a tinerelor sau despre căsătorii stabilite pe loc. Cercetările istorice și etnografice citate de sursă nu confirmă existența unui asemenea comerț. Evenimentul le oferea tinerilor din comunități îndepărtate posibilitatea de a se întâlni într-o perioadă în care deplasările între satele montane erau dificile.
În prezent, manifestarea are un caracter cultural și turistic, dar păstrează și o componentă economică. Pentru micii producători, meșteri și operatori din turismul rural, utilitatea evenimentului nu se măsoară doar prin numărul de vizitatori, ci și prin comenzile, colaborările și clienții care pot fi păstrați ulterior.
