În acest articol
Austria construiește o stațiune pentru testarea culturilor rezistente la secetă, într-o regiune agricolă unde noile soiuri vor fi evaluate fără irigare artificială, potrivit informațiilor publicate de Seed World. Centrul de la Großnondorf va furniza date pentru omologarea soiurilor și pentru recomandările adresate fermierilor care lucrează în condiții tot mai frecvente de căldură și deficit de apă.
Proiectul este dezvoltat de Agenția Austriacă pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, cunoscută prin acronimul AGES. Stațiunea va găzdui cercetări asupra cerealelor, porumbului, florii-soarelui, soiei, cartofului și sfeclei de zahăr, dar și studii privind fertilizarea, protecția plantelor, solul și gestionarea apei.
Culturile vor fi testate fără irigare artificială
Großnondorf se află în regiunea panonică aridă a Austriei, o zonă reprezentativă pentru aproximativ 250.000 de hectare de teren arabil.
Solurile adânci pot reține apa provenită din precipitații pentru perioade mai lungi, însă terenurile stațiunii nu vor beneficia de irigare artificială. Această condiție permite evaluarea plantelor în timpul unor episoade reale de stres hidric.
Testele vor urmări:
- capacitatea de răsărire în condiții de umiditate redusă;
- menținerea producției în perioadele secetoase;
- toleranța la temperaturi ridicate;
- eficiența utilizării apei;
- reacția la diferite niveluri de fertilizare;
- rezistența la boli și dăunători;
- stabilitatea producției de la un an la altul.
Faptul că un soi rezistă secetei nu înseamnă automat că oferă și cea mai mare producție. Cercetătorii trebuie să urmărească simultan randamentul, calitatea, stabilitatea și adaptarea la tehnologia utilizată de fermieri.
Pierderile de recoltă sunt estimate la 30–50% în unele regiuni
Investiția este realizată în contextul în care seceta și perioadele prelungite de căldură afectează tot mai puternic culturile din Austria.
În funcție de regiune, fermierii ar putea înregistra în 2026 pierderi de recoltă de 30–50% față de anul precedent. Valorile sunt estimări regionale și nu descriu rezultatul fiecărei exploatații sau al fiecărei culturi.
Efectul secetei depinde de:
- momentul apariției deficitului de apă;
- durata și intensitatea temperaturilor ridicate;
- tipul și adâncimea solului;
- rezerva de umiditate acumulată;
- cultura și soiul utilizat;
- data semănatului;
- tehnologia de întreținere.
O stațiune amplasată într-o zonă uscată poate furniza informații mai utile decât testele efectuate exclusiv în condiții favorabile, deoarece diferențele dintre soiuri devin mai vizibile atunci când apa este limitată.
Șase grupe de culturi intră în programul de cercetare
Stațiunea va testa atât culturi cu suprafețe mari în Austria, cât și plante importante pentru rotație și procesare.
Cultura | Principalele elemente urmărite |
|---|---|
Cereale | producție, calitate, rezistență la secetă și boli |
Porumb | toleranță la căldură și deficit de apă |
Floarea-soarelui | stabilitatea producției în regiuni uscate |
Soia | adaptarea soiurilor și calitatea semințelor |
Cartof | reacția la stres hidric și temperaturi ridicate |
Sfeclă de zahăr | producția de rădăcini și conținutul de zahăr |
Programul nu se limitează la genetică. Cercetătorii vor analiza interacțiunea dintre soi, sol și tehnologia de cultură.
Astfel, același material biologic poate fi evaluat în combinație cu diferite niveluri de fertilizare, metode de protecție, lucrări ale solului și strategii de utilizare a apei.
Datele vor fi folosite pentru omologarea soiurilor
AGES operează opt stațiuni agricole care acoperă principalele condiții de climă și sol din regiunile arabile ale Austriei.
Testarea în mai multe locații este necesară deoarece un soi performant într-o regiune poate avea rezultate mai slabe într-un alt tip de sol sau regim climatic. Omologarea nu se bazează numai pe producția maximă obținută într-un singur punct.
Datele colectate vor fi utilizate pentru:
- înregistrarea și omologarea soiurilor;
- cercetarea privind tehnologiile de cultură;
- evaluarea riscurilor;
- formularea recomandărilor pentru fermieri;
- compararea performanței în condiții pedoclimatice diferite.
Autoritățile austriece susțin că sunt aprobate numai soiurile care aduc beneficii agriculturii și consumatorilor. Aceste beneficii pot include producția, calitatea, rezistența la boli sau adaptarea la stresul climatic.
Soiul rezistent la secetă nu înlocuiește tehnologia fermei
Ameliorarea poate reduce pierderile provocate de lipsa apei, dar nu elimină efectele unei secete severe.
Un soi tolerant poate menține mai bine producția decât unul sensibil în aceleași condiții, însă rezultatul depinde în continuare de sol, rotație, densitate, fertilizare și momentul lucrărilor.
Pentru fermieri, utilitatea unui soi trebuie analizată prin mai mulți indicatori:
- producția medie din mai mulți ani;
- variația producției între anii favorabili și cei secetoși;
- calitatea recoltei;
- rezistența la bolile locale;
- costul semințelor;
- cerințele tehnologice;
- posibilitățile de valorificare.
O varietate cu producție maximă mai mică poate fi mai potrivită într-o zonă aridă dacă oferă rezultate mai stabile și reduce riscul unei pierderi majore.
Noile tehnici de ameliorare vor avea nevoie de testare locală
Stațiunea poate deveni relevantă și pentru evaluarea plantelor obținute prin tehnici genomice noi.
Noile reguli europene pentru aceste plante se vor aplica din iulie 2028, dar accesul fermierilor la soiuri adaptate secetei va depinde de dezvoltarea materialului genetic, testarea în câmp, înregistrare și multiplicarea semințelor, după cum a explicat AGRONET.ro.
Indiferent dacă un soi este obținut prin selecție convențională sau printr-o tehnică genomică, comportamentul său trebuie verificat în mai multe condiții de mediu.
Toleranța la secetă poate fi asociată cu efecte diferite asupra maturității, calității, rezistenței la boli sau necesarului de fertilizare. Testarea locală este necesară înainte ca rezultatele să fie transformate în recomandări comerciale.
Cercetarea urmărește stabilitatea producției
Principala miză a stațiunii din Großnondorf nu este obținerea unei culturi care să nu mai fie afectată de secetă, ci identificarea soiurilor și tehnologiilor care limitează variațiile mari de producție.
Pentru exploatații, stabilitatea poate conta la fel de mult ca randamentul maxim. O producție mai previzibilă ajută la planificarea contractelor, rambursarea creditelor și dimensionarea cheltuielilor cu inputurile.
Rezultatele obținute în Austria nu pot fi transferate automat fermelor din România. Condițiile de sol, regimul precipitațiilor, temperaturile și presiunea bolilor diferă.
Modelul stațiunii arată însă importanța testării soiurilor direct în zonele în care stresul hidric este frecvent. Fermierii au nevoie de date din câmp, colectate în mai mulți ani, nu doar de caracteristici declarate în condiții experimentale favorabile.
