În acest articol
Buzăul are un avantaj rar în irigații: apa circulă gravitațional pe zeci de kilometri, fără consum de energie electrică pentru transportul ei pe Canalul Vest. Sistemul deservește în prezent aproximativ 35.000 de hectare, iar după finalizarea lucrărilor de pe Canalul Est suprafața irigabilă din județ ar putea ajunge la circa 50.000 de hectare, potrivit AGRO TV.
Avantajul este important într-un an în care seceta și costurile energetice pun presiune simultan pe ferme. În mare parte din România, transportul apei pentru irigații presupune pompare și repompare, ceea ce înseamnă consum de electricitate și dependență de funcționarea stațiilor. La Buzău, configurația amenajării permite ca apa să curgă prin diferență de nivel pe traseul principal.
Directorul ANIF Buzău, Claudiu Cârpen, afirmă că sistemul gravitațional este întâlnit în foarte puține filiale din țară.
„La Vernești se ridică stavila, iar apa parcurge aproximativ 50 de kilometri doar prin cădere naturală. Nu avem consum de energie electrică.”
Afirmația se referă la transportul apei prin infrastructura principală descrisă de ANIF Buzău. Ea nu trebuie interpretată automat în sensul că fiecare fermă din amenajare poate iriga până la parcelă fără niciun consum energetic, deoarece tehnologia folosită după punctul de livrare poate necesita presurizare sau pompare proprie.
Canalul Vest a redus timpul de aducere a apei de la o săptămână la 12 ore
Cea mai importantă lucrare finalizată recent este reabilitarea Canalului Vest pe o lungime de aproximativ 35 de kilometri. Potrivit conducerii filialei ANIF, înaintea intervenției erau necesare între șapte și nouă zile pentru umplerea canalului.
După reabilitare, apa ajunge la Sărata în aproximativ 12 ore.
„Înainte de reabilitare, umplerea canalului dura între șapte și nouă zile. Astăzi, apa ajunge la Sărata în doar 12 ore”, spune Claudiu Cârpen.
Diferența are efect practic pentru fermieri. În perioadele cu temperaturi ridicate și deficit de apă în sol, timpul dintre comandarea apei și posibilitatea efectivă de irigare poate deveni critic pentru culturile aflate în faze sensibile.
Datele istorice publicate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare arată că amenajarea AHC Câmpia Buzăului avea o suprafață amenajată de 34.140 de hectare, ceea ce corespunde ca ordin de mărime celor aproximativ 35.000 de hectare indicate acum pentru Canalul Vest.
Diferența față de alte sisteme este costul transportului apei
Sistemele gravitaționale au un avantaj structural: folosesc energia potențială dată de diferența de nivel, în locul stațiilor de pompare pentru fiecare etapă a transportului.
În multe amenajări românești, energia rămâne una dintre componentele importante ale funcționării. ANIF a avut inclusiv mecanisme pentru decontarea cheltuielilor cu energia electrică aferentă irigațiilor, ceea ce arată rolul acestei componente în costul sistemelor bazate pe pompare. La nivel național, în campania 2025 au fost pornite 163 de stații de bază și de repompare și 457 de stații de punere sub presiune, potrivit datelor oficiale ANIF.
Buzăul nu elimină toate costurile irigației, dar reduce unul dintre ele pe segmentul principal al infrastructurii: energia necesară deplasării apei pe canal.
Acest avantaj devine mai important în anii în care prețul energiei este ridicat sau în care apar probleme de disponibilitate în sistemul energetic.
Siriu are apă suficientă pentru contractele de irigații existente
Un sistem de canale funcțional nu ajută însă dacă sursa de apă nu poate susține consumul. Din acest punct de vedere, Buzăul se află într-o situație mai bună decât alte zone afectate de seceta hidrologică.
La 4 august 2026, acumularea Siriu era umplută în proporție de aproximativ 93%, cu un volum de 71,90 milioane de metri cubi. AGRONET.ro a prezentat datele Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița, potrivit cărora apa necesară irigațiilor contractate putea fi asigurată, iar în județ nu erau active restricții la acea dată.
Situația favorabilă nu înseamnă acces nelimitat la apă. Livrarea depinde de contracte, debitele autorizate, infrastructura disponibilă și poziția exploatației față de sistem.
Rezerva din Siriu trebuie, de asemenea, urmărită pe tot parcursul campaniei. Temperaturile ridicate, consumul, lipsa precipitațiilor și aporturile râurilor pot modifica situația într-un interval relativ scurt.
Buzăul contrastează cu zone în care există canale, dar nu suficientă apă
Diferența față de alte regiuni ale țării este importantă. La începutul lunii august, MADR a decis inventarierea surselor de apă care pot alimenta sistemele de irigații, după ce seceta hidrologică a redus posibilitățile de captare în mai multe amenajări.
AGRONET.ro a relatat că MADR, ANIF și Apele Române au constituit un grup de lucru pentru identificarea surselor disponibile și a zonelor unde deficitul de apă limitează funcționarea infrastructurii.
Problema este relevantă mai ales pe Dunăre. La 30 iulie, debitul la Baziaș coborâse la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, cu circa 66% sub media multianuală a lunii iulie, iar pe sectorul Călărași–Cernavodă erau menținute restricții pentru irigații.
Exemplul Buzăului arată de ce simpla existență a canalelor nu este suficientă. Un sistem funcțional are nevoie simultan de:
- o sursă de apă stabilă;
- canale reabilitate;
- debite suficiente;
- timp redus de transport;
- costuri energetice suportabile;
- infrastructură secundară capabilă să ducă apa până la ferme.
Canalul Est ar putea adăuga cel puțin 10.000 de hectare
Următoarea etapă este Canalul Est. După aproximativ un an și jumătate de lucrări, aproape jumătate din infrastructură ar fi fost reabilitată, potrivit datelor prezentate de conducerea ANIF Buzău.
Canalul ar urma să deservească zona Buzău – Poșta Câlnău – Boboc.
„În maximum un an sperăm să punem în funcțiune și Canalul Est, care va deservi zona Buzău – Poșta Câlnău – Boboc. Vorbim de cel puțin 10.000 de hectare în plus”, afirmă Claudiu Cârpen.
Formularea reprezintă o estimare a conducerii filialei, nu un termen garantat de finalizare. Până la punerea efectivă în funcțiune, suprafața suplimentară nu trebuie tratată drept suprafață deja disponibilă pentru irigare.
Dacă investiția va fi finalizată conform estimării, infrastructura irigabilă din județ ar putea ajunge la aproximativ 50.000 de hectare.
ANIF continuă și lucrările pe conductele alimentate din Canalul Vest
Reabilitarea canalului principal nu este singura intervenție din zonă. ANIF a publicat în 2026 documentația pentru proiectul de reabilitare a conductelor îngropate alimentate din Canalul Vest, inclusiv derivațiile 1, 2, 3 și 4 din amenajarea AHC Câmpia Buzăului, în localități precum Merei, Ulmeni, Stâlpu și Săhăteni.
Aceste lucrări sunt importante deoarece eficiența unei amenajări nu depinde doar de canalul de aducțiune. Apa trebuie transportată mai departe prin infrastructura secundară, iar pierderile sau defecțiunile de pe acest traseu pot limita suprafața efectiv udată.
Prin urmare, cifra de 35.000 sau 50.000 de hectare descrie capacitatea de deservire a infrastructurii, nu dovedește că întreaga suprafață este irigată simultan într-un anumit sezon.
Avantajul real pentru fermieri este predictibilitatea
Sistemul din Buzău combină în prezent trei condiții favorabile: o rezervă ridicată de apă în Siriu, un canal principal reabilitat și transport gravitațional fără consum de electricitate pe traseul descris de ANIF.
Această combinație poate conta mai mult decât simpla extindere statistică a suprafeței irigabile. Pentru o fermă, valoarea sistemului se vede în momentul în care apa ajunge la timp, în debitul comandat și la un cost care permite culturii să rămână rentabilă.
Experiența din alte regiuni arată că amenajările construite sau reabilitate nu garantează singure irigarea. Dacă sursa scade, dacă stațiile nu pot funcționa sau dacă apa ajunge prea târziu, capacitatea înscrisă în proiect rămâne doar teoretică.
În Buzău, avantajul actual este tocmai reducerea acestor vulnerabilități. Canalul Vest transportă apa mult mai repede decât înainte, gravitația elimină consumul electric pe infrastructura principală, iar acumularea Siriu dispunea la începutul lunii august de rezerva necesară contractelor existente. Următorul test va fi finalizarea Canalului Est și transformarea celor cel puțin 10.000 de hectare suplimentare anunțate în suprafețe care pot primi efectiv apă.
