În acest articol
Costul îngrășămintelor rămâne principala amenințare pentru marjele fermierilor europeni, deși producția agricolă a Uniunii Europene este estimată să se mențină relativ stabilă în 2026, arată analiza publicată de EU Perspectives, pe baza prognozei pe termen scurt a Comisiei Europene.
Prețurile îngrășămintelor azotate din UE erau în aprilie 2026 cu 72% peste nivelurile din 2024. Piața a dat semne de stabilizare în mai și de scădere în iunie, dar la jumătatea lunii iunie prețurile se aflau încă cu 56% peste cele din 2024. Comisia apreciază că accesibilitatea îngrășămintelor a coborât în martie și aprilie la niveluri comparabile cu cele din criza din 2022.
Culturile de primăvară sunt mai expuse scumpirilor
Culturile de iarnă au fost mai puțin afectate, deoarece o parte dintre fermieri cumpăraseră îngrășămintele înainte de sfârșitul anului 2025. Chiar și în aceste cazuri, unele exploatații au redus ultima fertilizare, ceea ce poate diminua conținutul de proteină al cerealelor recoltate.
Riscul este mai mare pentru culturile de primăvară și de vară. Porumbul poate primi doze mai mici de fertilizanți, iar suprafețele însămânțate pot fi reduse atunci când costul inputurilor nu poate fi acoperit din veniturile estimate.
Presiunea asupra fermelor este amplificată de taxele vamale aplicate importurilor din Rusia și Belarus. De la 1 iulie 2026, taxa suplimentară pentru unele îngrășăminte azotate a crescut de la 40 la 60 de euro pe tonă, iar pentru anumite îngrășăminte combinate, de la 45 la 70 de euro pe tonă. Aceste valori se adaugă taxei vamale de bază de 6,5%, după cum a relatat AGRONET.ro.
Producția agricolă rezistă, dar evoluțiile diferă între sectoare
Comisia Europeană descrie perspectivele pe termen scurt drept robuste, însă atrage atenția asupra costurilor energiei, bolilor animalelor, condițiilor meteorologice și tensiunilor comerciale. Producția de cereale ar urma să rămână în apropierea mediei ultimilor cinci ani, iar oleaginoasele, laptele, carnea de porc și carnea de pasăre ar putea înregistra creșteri.
Sector | Estimarea pentru 2026 sau sezonul 2026/2027 |
|---|---|
Oleaginoase | 32,7 milioane de tone, în creștere cu 3,1% |
Șroturi de oleaginoase | 30,4 milioane de tone |
Zahăr | 14,1 milioane de tone, în scădere cu 15% |
Carne de porc | creștere de 0,3% |
Carne de pasăre | creștere de 1,4% |
Carne de vită | scădere de 2,2% |
Carne de oaie și capră | scădere de 4,4% |
Producția cumulată de rapiță, floarea-soarelui și soia este estimată cu 5,3% peste media ultimilor cinci ani. Creșterea este susținută de extinderea suprafețelor și de randamentele mai bune prognozate, în special la floarea-soarelui.
Oferta mai mare poate asigura mai multă materie primă pentru fabricile de ulei și nutrețuri, dar poate exercita presiune asupra prețurilor în perioada recoltării. Implicațiile pentru producătorii români de oleaginoase sunt analizate separat de AGRONET.ro.
Zahărul și carnea de vită intră pe o tendință descendentă
Producția de zahăr a UE ar urma să scadă la 14,1 milioane de tone în sezonul 2026/2027, cu 15% sub nivelul anului anterior și cu 13% sub media ultimilor cinci ani. Principala cauză indicată este reducerea suprafețelor cu sfeclă de zahăr, după scăderea prețurilor și creșterea costurilor de producție.
În zootehnie, oferta de carne de vită ar putea coborî cu 2,2%, pe fondul reducerii continue a efectivelor de vaci. Prețurile sunt estimate să rămână ridicate, în timp ce exporturile ar urma să scadă, iar importurile să crească.
Producția de carne de oaie și capră este prognozată să se reducă cu 4,4%, din cauza diminuării efectivelor și a bolilor animalelor. În schimb, producția de carne de pasăre ar putea continua să crească, iar cea de porc să se mențină aproape de nivelul din 2025.
Diferențele dintre sectoarele zootehnice se pot reflecta direct în prețurile primite de ferme. AGRONET.ro a prezentat anterior presiunea asupra laptelui și cărnii de porc, în contrast cu oferta redusă și prețurile ridicate din sectorul bovin.
Costurile pot ajunge cu întârziere în prețurile alimentelor
Comisia estimează pentru Uniunea Europeană o creștere economică reală de 1,1% și o inflație de 3,1% în 2026. Scumpirea petrolului și gazelor poate majora cheltuielile fermelor, procesatorilor, transportatorilor și comercianților.
Transmiterea acestor costuri către consumatori nu este imediată. Prețurile mai mari la energie, transport și inputuri pot trece treptat prin lanțul agroalimentar, iar contractele futures pentru mărfuri alimentare indică posibilitatea unor creșteri suplimentare până la jumătatea anului 2027.
Accesibilitatea alimentelor a fost identificată drept cea mai importantă preocupare pentru securitatea alimentară a UE în evaluarea din primăvara anului 2026. Riscul nu este o scădere generalizată imediată a producției, ci comprimarea marjelor până la un nivel la care fermierii reduc inputurile, amână investițiile sau restrâng activitatea.
Prognoza rămâne dependentă de energie și vreme
Imaginea de ansamblu indică un sector agricol capabil să mențină producția, dar cu o rezervă financiară redusă în fața unor noi șocuri. AGRONET.ro a arătat că estimările actuale trebuie interpretate cu prudență, deoarece o parte dintre date au fost colectate înaintea valurilor recente de căldură din Europa.
Pentru fermieri, evoluția următoarelor luni va depinde de prețurile gazelor și îngrășămintelor, disponibilitatea apei, randamentele culturilor de vară și modul în care piața va absorbi producțiile estimate. O ofertă agricolă stabilă la nivel european nu garantează profitabilitatea fiecărei exploatații, mai ales atunci când inputurile se scumpesc mai repede decât produsele vândute de fermă.
