În acest articol
România cere reguli europene mai flexibile pentru gestionarea speciilor care produc pagube fermelor, după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a finalizat răspunsul la evaluarea Comisiei Europene privind Directivele Păsări și Habitate. În documentul transmis în cadrul consultării europene, MADR cere simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare pentru speciile protejate ale căror populații generează pagube importante în agricultură, zootehnie și acvacultură.
Poziția României face parte din „testul de rezistență” lansat de Comisia Europeană pentru Directiva 2009/147/CE privind păsările sălbatice și Directiva 92/43/CEE privind habitatele naturale și speciile de faună și floră sălbatică. Consultarea a început la 12 mai 2026 și urmărește modul în care cele două acte europene funcționează în practică, inclusiv dificultățile administrative și eventualele suprapuneri dintre reguli.
MADR cere derogări mai rapide când populațiile produc pagube
Ministerul Agriculturii susține că protecția biodiversității trebuie corelată cu protejarea culturilor, animalelor și activităților economice ale fermierilor.
În răspunsul transmis Comisiei, România indică în mod explicit trei categorii care produc probleme importante:
- ursul brun, în special pentru fermele zootehnice, stupine și gospodăriile rurale;
- ciorile, prin pagubele produse culturilor agricole;
- cormoranii, prin presiunea exercitată asupra fermelor de acvacultură.
MADR solicită ca statele membre să poată interveni mai ușor atunci când datele științifice indică populații numeroase și un statut favorabil de conservare.
„Considerăm necesare simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare, precum și o mai mare flexibilitate a cadrului european, în special pentru statele membre în care anumite specii protejate au atins un statut favorabil de conservare și înregistrează creșteri semnificative ale populațiilor.”
Ministerul leagă aceste intervenții de protecția producției agricole, a securității alimentare și a siguranței publice.
România estimează peste 10.000 de urși bruni
Problema ursului brun este unul dintre cele mai puternice exemple folosite în dezbaterea privind gestionarea speciilor protejate.
O estimare genetică prezentată de Ministerul Mediului în 2025 a indicat o populație cuprinsă între 10.419 și 12.770 de urși bruni, cu un nivel de încredere de 95%. Evaluarea s-a bazat pe peste 24.000 de probe colectate din 25 de județe.
AGRONET.ro a analizat măsurile adoptate pentru 2026 și 2027, când Parlamentul a aprobat pentru fiecare an un nivel de prevenție de 859 de exemplare și un nivel de intervenție de 110 exemplare.
Dacă ambele niveluri sunt utilizate integral, limita anuală ajunge la 969 de urși.
Indicator | Valoare |
|---|---|
Populație estimată genetic | 10.419–12.770 exemplare |
Nivel anual de prevenție pentru 2026 | 859 exemplare |
Nivel anual de intervenție | 110 exemplare |
Total posibil anual | 969 exemplare |
Pentru ferme, impactul se concentrează mai ales în zonele în care urșii intră repetat în exploatații, atacă animale domestice, distrug stupine sau culturile și ajung aproape de gospodării.
Ministerul Mediului a distribuit și 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protejarea animalelor domestice, culturilor și bunurilor, împreună cu 150 de sisteme foto-video pentru monitorizare.
La floarea-soarelui, atacurile ciorilor pot reduce aproape întreaga recoltă
Pagubele produse de păsări au devenit în această vară o problemă economică importantă în mai multe ferme.
În județul Iași, AGRONET.ro a documentat cazul unei exploatații în care stolurile de ciori afectaseră zeci de hectare de floarea-soarelui.
Într-o fermă de 320 de hectare:
- aproximativ 35 de hectare erau afectate în proporție de circa 60%;
- alte 120 de hectare aveau pierderi estimate la 20–30%;
- fermierii raportau stoluri de mii sau chiar peste 10.000 de păsări;
- pe unele parcele, producția estimată inițial la 2–4 tone/ha putea coborî la numai 100–200 kg/ha.
În alte situații documentate în aceeași perioadă, gradul de afectare raportat s-a apropiat de 90%.
La o cultură cu potențial de 4 tone/ha, o pierdere de asemenea amploare poate însemna dispariția aproape integrală a venitului de pe parcelă, în timp ce costurile cu sămânța, fertilizarea, lucrările și combustibilul au fost deja suportate.
Fermierii folosesc tunuri acustice, petarde și personal trimis permanent în câmp, însă stolurile se deplasează între parcele și pot reveni după perioade scurte.
Acvacultura intră și ea în discuția despre speciile protejate
MADR include cormoranii între speciile care produc pagube în sectorul piscicol.
Problema apare într-o industrie cu o bază de producție internă redusă. România produce aproximativ 9.500 de tone de pește din acvacultură, în timp ce importurile de pește și preparate au ajuns la aproximativ 130.000–140.000 de tone, potrivit datelor RomFish analizate de AGRONET.ro.
În aceste condiții, pierderile provocate în fermele piscicole se adaugă problemelor de competitivitate, costurilor de producție și presiunii importurilor.
Poziția MADR urmărește ca managementul speciilor care produc pagube să poată fi adaptat mai rapid situației fiecărui stat, pe baza populațiilor existente și a efectelor economice observate.
Comisia Europeană testează funcționarea a două directive vechi de peste trei decenii
Directiva Habitate datează din 1992, iar actuala Directivă Păsări din 2009 continuă cadrul european de protecție construit încă din anii anteriori.
Aceste acte stau la baza unei mari părți din politica europeană privind conservarea speciilor și habitatelor și influențează inclusiv desemnarea și gestionarea ariilor Natura 2000.
Evaluarea începută în mai 2026 urmărește aplicarea practică a celor două directive și posibilitățile de simplificare. Pentru agricultură, miza este procedura prin care autoritățile pot interveni atunci când o specie protejată produce pierderi importante, precum și rapiditatea cu care pot fi aprobate măsurile.
MADR cere ca analiza europeană să țină seama de particularitățile fiecărui stat și de diferențele dintre sistemele agricole.
Datele locale ar urma să cântărească mai mult în deciziile de management
Poziția României nu vizează eliminarea regimului de protecție, ci o legătură mai directă între datele privind populațiile, pagubele produse și măsurile permise.
Pentru fermieri, acest principiu ar putea însemna un răspuns mai rapid în zonele unde conflictele se repetă: culturi atacate constant de păsări, ferme zootehnice expuse carnivorelor sau exploatații piscicole în care păsările ihtiofage produc pierderi.
MADR susține că intervențiile trebuie fundamentate științific, iar regulile europene să permită adaptarea lor la situația națională.
Consultarea Comisiei Europene va alimenta evaluarea celor două directive. Rezultatul acesteia poate deveni important pentru următoarea etapă de simplificare a legislației europene privind biodiversitatea și pentru modul în care statele membre vor putea gestiona, în anii următori, conflictele tot mai frecvente dintre protecția speciilor și activitatea fermelor.
