În acest articol
AAC cere măsuri urgente pentru sectoarele agricole aflate în dificultate, după protestul crescătorilor de ovine și caprine organizat la București, relatează Agrointeligența. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Parlamentului și Guvernului adoptarea rapidă a proiectelor de sprijin pentru zootehnie și deblocarea schemei de despăgubiri pentru seceta din 2025.
Alianța reunește Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal și Asociația Forța Fermierilor. Organizațiile susțin că problemele care au determinat protestul oierilor se suprapun peste dificultățile economice, administrative și climatice care afectează și alte ramuri agricole.
Proiectele pentru zootehnie, cerute în sesiunea extraordinară
AAC solicită conducerii Camerei Deputaților și Senatului să introducă pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare proiectele legislative destinate sectoarelor agricole aflate în dificultate, cu prioritate pentru zootehnie.
Apelul vine după protestul crescătorilor de ovine și caprine din 30 iulie 2026, organizat în contextul restricțiilor comerciale și al măsurilor sanitar-veterinare aplicate sectorului. Organizațiile membre cer un dialog direct cu reprezentanții fermierilor și decizii care să poată fi aplicate la nivelul exploatațiilor.
Comunicatul AAC nu indică însă numerele proiectelor legislative, bugetele necesare, beneficiarii sau termenele concrete de aplicare. În lipsa acestor elemente, solicitarea rămâne un apel către Parlament și Guvern, nu o măsură aprobată.
Despăgubirile pentru seceta din 2025 nu sunt încă deschise
AAC cere și adoptarea cadrului național necesar pentru plata ajutorului destinat fermierilor afectați de seceta din 2025. România are alocate 14,8 milioane de euro din fonduri europene pentru producătorii de porumb și floarea-soarelui, nu „aproape 15 milioane de euro” pentru toate culturile sau toate pierderile agricole.
AGRONET.ro a prezentat condițiile alocării europene, prevăzută prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1698. Banii trebuie achitați fermierilor până cel târziu la 28 februarie 2027, dar această dată reprezintă termenul-limită pentru plată, nu începutul automat al unei sesiuni.
Schema națională trebuie să stabilească:
- beneficiarii și suprafețele eligibile;
- gradul minim de calamitate;
- modul de calcul al sprijinului;
- documentele justificative;
- procedura de solicitare;
- instituția responsabilă de verificare și plată;
- regulile pentru evitarea supracompensării.
Până la adoptarea actului normativ, fermierii nu pot depune cereri și nu au un drept confirmat la plată.
Guvernul propune maximum 100 de euro pe hectar
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat anterior un ajutor propus de maximum 100 de euro pe hectar pentru culturile calamitate integral. Pentru suprafețele afectate într-o proporție mai mică, plata ar urma să fie redusă corespunzător.
Schema prezentată de AGRONET.ronu era aprobată la 30 iulie 2026. Proiectul de hotărâre de Guvern urma să fie transmis Ministerului Finanțelor, iar impactul bugetar anunțat era de aproximativ 155 de milioane de lei.
Bugetul estimat ar urma să combine:
Sursa finanțării | Valoare anunțată |
|---|---|
Contribuție europeană | 14,8 milioane de euro |
Contribuție națională estimată | aproximativ 15 milioane de euro |
Impact bugetar total | aproximativ 155 de milioane de lei |
Valoarea de 100 de euro pe hectar nu trebuie tratată drept cuantum definitiv până la publicarea hotărârii de Guvern. Nu sunt confirmate încă pragul minim de calamitate, perioada de depunere și instituția care va efectua plățile.
Peste 628.000 de hectare au fost raportate ca afectate
Ministerul Agriculturii a indicat peste 628.000 de hectare afectate de secetă în 2025. Datele transmise anterior Comisiei Europene includeau peste 273.000 de hectare de porumb și peste 280.000 de hectare de floarea-soarelui afectate în proporție mai mare de 30%.
Aproximativ 470.000 de hectare ar fi avut un grad de calamitate cuprins între 70% și 100%. Materialele disponibile indică valori diferite pentru suprafața totală și pentru cele două culturi eligibile, fără să permită stabilirea exactă a cauzei diferenței.
Pentru fermieri, documentele privind pagubele rămân importante până la publicarea normelor:
- procesele-verbale de constatare;
- înștiințările depuse la autoritățile locale;
- datele parcelelor afectate;
- procentul de calamitate;
- cererea unică pentru anul 2025;
- documentele contabile și polițele de asigurare.
Existența acestor documente poate susține verificarea pierderilor, dar nu garantează eligibilitatea înainte de aprobarea schemei.
AAC extinde revendicările dincolo de sectorul ovin
Prin intervenția sa, Alianța pentru Agricultură și Cooperare încearcă să transforme protestul oierilor într-un apel mai larg privind funcționarea administrației agricole, adoptarea legislației restante și plata măsurilor de sprijin.
Solicitările vizează două niveluri distincte: rezolvarea problemelor urgente din zootehnie și adoptarea actelor normative necesare pentru plățile deja anunțate în sectorul vegetal. Niciuna dintre acestea nu poate fi considerată rezolvată doar prin declarații politice sau comunicate ale organizațiilor.
Pentru ferme, rezultatele concrete vor putea fi evaluate după publicarea proiectelor pe ordinea de zi, aprobarea hotărârilor de Guvern și stabilirea termenelor de aplicare și plată.
