China vrea să reducă decalajul dintre agricultură, industrie și orașe

China vrea să reducă decalajul dintre sate și orașe până în 2030, prin investiții în securitatea alimentară, tehnologie agricolă, servicii publice și integrarea comunităților rurale. Raportul anual al Academiei Chineze de Științe Sociale, prezentat de China Daily, consideră modernizarea agriculturii și a satelor una dintre cele mai dificile componente ale dezvoltării țării în perioada 2026–2030.

Documentul nu propune doar creșterea producției agricole. Obiectivul declarat este reducerea întârzierii acumulate de mediul rural față de industrializarea și urbanizarea Chinei, într-un context în care veniturile fermierilor cresc lent, populația satelor scade, iar schimbările climatice și tensiunile geopolitice sporesc riscurile pentru producția alimentară.

Agricultura rămâne în urma industrializării

Raportul privind dezvoltarea rurală a Chinei pentru 2026 identifică mai multe probleme structurale:

• trecerea lentă la noi surse de creștere în agricultură;
• venituri ale fermierilor care avansează mai încet decât economia generală;
• dezvoltarea insuficientă a satelor și a serviciilor publice;
• dificultăți în administrația și guvernanța rurală;
• bariere instituționale între mediul urban și cel rural;
• presiuni tot mai mari asupra apei, solului și celorlalte resurse;
• expunerea agriculturii la riscuri climatice și geopolitice.

Perioada celui de-al 15-lea plan cincinal, 2026–2030, este prezentată drept etapa în care acumulările cantitative ar trebui transformate în schimbări structurale. Raportul nu oferă însă în materialul publicat bugete, termene intermediare sau indicatori măsurabili pentru fiecare dintre aceste obiective.

Securitatea alimentară trebuie combinată cu modernizarea fermelor

Una dintre prioritățile formulate este menținerea securității alimentare, concomitent cu diversificarea producției și modernizarea agriculturii. Această combinație presupune creșterea randamentelor fără accentuarea presiunii asupra resurselor naturale.

Documentul atrage atenția că modernizarea rurală nu poate fi redusă la mecanizare sau la investiții în exploatații. Politicile trebuie să țină cont simultan de:

• producția și aprovizionarea cu alimente;
• veniturile gospodăriilor agricole;
• infrastructura locală;
• accesul la educație și sănătate;
• adaptarea satelor la declinul populației;
• legăturile economice dintre orașe și mediul rural.

Această abordare este relevantă și în Europa, unde instalarea tinerilor fermieri este analizată tot mai des împreună cu serviciile publice și depopularea satelor. AGRONET.ro a arătat că finanțarea unei exploatații nu rezolvă singură reînnoirea generațională, dacă lipsesc terenurile accesibile, internetul, școlile, serviciile medicale și piețele pentru valorificarea producției.

Inteligența artificială intră între prioritățile agriculturii

Raportul chinez tratează aplicarea rapidă a inteligenței artificiale și a altor tehnologii emergente drept una dintre schimbările care vor influența agricultura până în 2030. Tehnologia ar urma să susțină productivitatea, administrarea resurselor și modernizarea exploatațiilor.

Beneficiile pot apărea în activități precum:

• monitorizarea culturilor și animalelor;
• detectarea bolilor și a dăunătorilor;
• aplicarea precisă a tratamentelor;
• estimarea producției;
• gestionarea apei și a fertilizanților;
• automatizarea unor lucrări repetitive;
• analiza riscurilor meteorologice.

Introducerea tehnologiei nu elimină însă nevoia testării în condiții reale. În Europa, peste 300 de servicii pentru verificarea inteligenței artificiale și a roboticii agricole sunt disponibile prin rețeaua agrifoodTEF. Proiectele sunt evaluate pe ferme, în laboratoare sau în centre experimentale, deoarece un sistem care funcționează într-o regiune poate avea rezultate diferite pe alte soluri, culturi și condiții climatice.

Pentru China, problema nu va fi numai dezvoltarea instrumentelor digitale, ci și accesul fermelor mici și al comunităților izolate la infrastructură, date, competențe și servicii de asistență.

Scăderea populației rurale schimbă investițiile publice

Raportul indică declinul populației rurale drept una dintre transformările structurale care vor defini următorii ani. Pe măsură ce satele pierd locuitori, autoritățile trebuie să adapteze rețeaua de școli, servicii medicale, transport și administrație.

Această schimbare poate crea două riscuri opuse. Menținerea unei infrastructuri dimensionate pentru o populație mult mai mare poate deveni costisitoare, iar reducerea accelerată a serviciilor poate amplifica plecarea locuitorilor și lipsa forței de muncă din agricultură.

Raportul recomandă echilibrarea serviciilor publice cu evoluția demografică, fără a preciza în materialul publicat cum vor fi finanțate aceste măsuri sau ce criterii vor fi folosite pentru reorganizarea comunităților rurale.

Șapte direcții strategice, dar fără programe detaliate

Academia Chineză de Științe Sociale propune șapte priorități pentru perioada următoare. Materialul publicat prezintă numai o parte dintre acestea în mod explicit:

• consolidarea securității alimentare;
• diversificarea surselor de hrană;
• accelerarea inovării tehnologice în agricultură;
• sprijinirea noilor categorii de lucrători din mediul rural;
• reducerea decalajului digital;
• adaptarea serviciilor publice la scăderea populației;
• aprofundarea integrării dintre orașe și sate.

Acestea sunt direcții de politică publică, nu programe deschise pentru fermieri. Raportul nu indică valoarea investițiilor, beneficiarii, mecanismele de sprijin sau obligațiile care ar putea reveni exploatațiilor agricole.

Pentru producători, efectele vor putea fi evaluate numai după apariția planurilor sectoriale, a bugetelor și a criteriilor de aplicare. Modernizarea poate reduce costurile și îmbunătăți productivitatea, dar poate accentua diferențele dintre ferme dacă investițiile, conectivitatea și formarea profesională nu ajung și la exploatațiile mici.