În acest articol
Islanda a început votul anticipat pentru referendumul privind reluarea negocierilor cu UE, iar pescuitul și agricultura se numără printre sectoarele în care aderarea ar presupune schimbări importante. Scrutinul este programat pentru 29 august 2026, însă alegătorii nu decid acum intrarea țării în Uniunea Europeană, ci dacă Reykjavik trebuie să reia negocierile de aderare, relatează Eunews.
Votul anticipat a început la 27 iulie și este destinat inclusiv cetățenilor care nu se vor putea prezenta la urne în ziua referendumului, în special celor care locuiesc în străinătate. Aproximativ 400.000 de persoane au drept de vot, iar participarea anticipată a reprezentat, la scrutinele anterioare, între 15% și 20% din electorat.
Un sondaj publicat în iunie de radiodifuzorul islandez RÚV indica un avans al susținătorilor reluării negocierilor: 53,1% dintre respondenți erau favorabili, iar 46,9% se opuneau. Rezultatul referendumului rămâne însă deschis, iar diferența dintre cele două tabere este suficient de redusă pentru ca participarea la vot să aibă un rol important.
Pescuitul și agricultura rămân dosare sensibile
Islanda participă deja la piața unică europeană prin Spațiul Economic European și aplică o mare parte din legislația UE. Țara face parte și din spațiul Schengen, dar nu este membră a uniunii vamale și nu aplică politicile comune ale Uniunii în agricultură și pescuit.
Această diferență este esențială pentru sectoarele productive. Un raport publicat în ianuarie 2026 de Parlamentul European arată că acordul privind Spațiul Economic European include prevederi referitoare la comerțul cu produse agricole și pescărești, însă nu integrează Politica Agricolă Comună și Politica comună în domeniul pescuitului.
Pentru pescarii islandezi, o eventuală aderare ar aduce negocieri privind administrarea resurselor marine, accesul la ape, cotele, organizarea pieței și raportarea către instituțiile europene. În Uniunea Europeană, aceste elemente sunt reglementate prin politica comună în domeniul pescuitului, aflată și în centrul unor dezbateri privind viabilitatea economică a operatorilor și protejarea stocurilor. AGRONET.ro a prezentat recent discuțiile miniștrilor europeni despre viitorul pescuitului și acvaculturii.
În agricultură, negocierile ar trebui să stabilească modul și calendarul în care Islanda ar prelua regulile Politicii Agricole Comune, inclusiv sistemele de plăți, controalele, standardele de mediu, condițiile de producție și organizarea instituțiilor responsabile. Experiența altor state candidate arată că armonizarea agricolă poate implica investiții și modificări administrative considerabile. Un material AGRONET.ro despre negocierile agricole ale Ucrainei explică tipurile de reguli care trebuie preluate, fără ca situația celor două țări să fie direct comparabilă.
Produsele marine generează aproape 39% din exporturile de bunuri
Datele Statistics Iceland arată miza economică a sectorului pescăresc. În 2025, produsele marine au reprezentat 38,9% din valoarea totală a exporturilor de bunuri ale Islandei, iar valoarea lor a crescut cu 3,6% față de anul precedent.
Pe categorii, fileurile congelate au reprezentat 29,4% din valoarea exporturilor de produse marine, iar peștele proaspăt, 27,2%. În 2024, Islanda exportase peste 624.000 de tone de produse marine, în valoare de aproximativ 347 de miliarde de coroane islandeze. Codul a fost specia cu cea mai mare valoare la export, de circa 143 de miliarde de coroane islandeze.
Acvacultura are, de asemenea, o pondere în creștere. Producția islandeză a ajuns în 2025 la 64.417 tone de pește neeviscerat, cu 17% peste nivelul din 2024. Somonul de Atlantic a reprezentat 58.717 tone, iar păstrăvul arctic, 5.141 de tone.
Valoarea exporturilor de produse de acvacultură a fost de 53,4 miliarde de coroane islandeze în 2025, în scădere cu 1%, deși volumul exportat a crescut cu 12%, la 48.585 de tone. Datele indică astfel că regulile negociate pentru accesul la piață, producție și gestionarea resurselor ar avea efecte asupra unui sector important pentru veniturile externe ale țării.
Referendumul nu decide aderarea propriu-zisă
Negocierile dintre Islanda și Uniunea Europeană au început în 2009, după criza financiară mondială, au fost suspendate în 2013 și au fost încheiate oficial în 2015, la solicitarea guvernului de la Reykjavik.
După alegerile parlamentare din noiembrie 2024, noua coaliție guvernamentală a convenit organizarea unui referendum privind reluarea discuțiilor. Buletinul de vot din 29 august va conține întrebarea dacă Islanda trebuie să reia negocierile de aderare, cu două variante de răspuns: „da” și „nu”.
Un vot favorabil nu va transforma Islanda în stat membru și nu va introduce automat regulile agricole sau pescărești ale Uniunii. Ar permite doar redeschiderea negocierilor, în cadrul cărora fiecare domeniu ar trebui analizat separat. Dacă discuțiile s-ar încheia cu un acord de aderare, populația ar trebui să voteze din nou asupra intrării efective în Uniunea Europeană.
