Documente interne atribuie COPA-COGECA un rol major în slăbirea reformelor agricole ale UE, inclusiv a proiectului care urmărea reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor, potrivit unei investigații publicate de The Guardian. Organizația nu a răspuns solicitărilor de comentarii menționate de publicație, astfel că afirmațiile privind strategia sa trebuie tratate ca rezultate ale investigației, nu ca fapte recunoscute de organizație.
Investigația se bazează pe documente interne obținute împreună cu proiectul jurnalistic Grilled și susține că organizația europeană a fermierilor și cooperativelor a folosit accesul la decidenți, solicitările de studii suplimentare, presiunea asupra statelor membre și campaniile publice pentru a întârzia sau modifica mai multe inițiative ale Pactului verde european.
Miza pentru fermieri nu este doar politică. Modul în care sunt stabilite regulile privind pesticidele, emisiile, bunăstarea animalelor și promovarea produselor agricole influențează direct costurile de producție, accesul la substanțe active și investițiile necesare în ferme.
Proiectul privind reducerea pesticidelor a fost retras în 2024
Una dintre principalele inițiative vizate a fost regulamentul european privind utilizarea durabilă a produselor pentru protecția plantelor. Propunerea urmărea, între altele, reducerea cu 50% a utilizării și riscului pesticidelor până în 2030.
Potrivit documentelor citate de The Guardian, reprezentanții COPA-COGECA ar fi discutat încă din 2022 despre amânarea procesului până după alegerile europene din 2024 și despre necesitatea determinării Comisiei Europene să renunțe la obiective.
Organizația a cerut o nouă evaluare de impact, solicitare care a prelungit procesul legislativ. Proiectul a fost retras de Comisia Europeană în februarie 2024, într-un context în care fermierii protestau față de costurile și obligațiile asociate politicilor europene de mediu.
Retragerea nu a eliminat legislația existentă privind pesticidele. Produsele continuă să fie autorizate, reevaluate și utilizate în baza normelor europene și naționale aplicabile fiecărei substanțe, culturi și utilizări.
Glifosatul și pesticidele periculoase pentru polenizatori
Investigația susține că organizația a făcut presiuni și pentru menținerea autorizației glifosatului și pentru protejarea accesului la anumite insecticide considerate periculoase pentru albine.
În cazul glifosatului, documentele ar indica solicitări adresate membrilor pentru contactarea reprezentanțelor permanente ale statelor membre și susținerea reînnoirii autorizației.
Această activitate de reprezentare nu este, prin ea însăși, neobișnuită. Organizațiile agricole, companiile, asociațiile de mediu și alte grupuri încearcă în mod curent să influențeze legislația europeană. Problema ridicată de investigație privește amploarea accesului și diferența dintre pozițiile publice și discuțiile interne atribuite organizației.
Pentru fermele românești, accesul la tratamente rămâne o temă sensibilă. Organizațiile din România cer ca reforma fitosanitară a UE să țină cont de presiunea diferită a bolilor și dăunătorilor, în special în sudul și estul țării, unde atacurile pot apărea înainte sau imediat după răsărirea culturilor.
Fermele industriale și regulile privind emisiile
The Guardian susține că activitatea de lobby a vizat și Directiva privind emisiile industriale. Un document intern din 2022 arată că pragul de la care o exploatație era încadrată drept fermă industrială ar fi fost majorat înainte de publicarea propunerii.
Forma finală a legislației a ridicat pragurile pentru fermele de porci și păsări și a exclus exploatațiile de bovine. Organizațiile de mediu consideră că aceste modificări au redus numărul fermelor obligate să respecte cerințe suplimentare de control al poluării.
Din perspectiva producătorilor, pragurile determină câte exploatații trebuie să investească în tehnologii pentru reducerea emisiilor, gestionarea dejecțiilor și monitorizarea impactului asupra mediului. Pentru fermele aflate aproape de limita de încadrare, includerea într-un regim industrial poate aduce cheltuieli importante.
Disputa nu este, așadar, doar despre protecția mediului, ci și despre cine suportă costurile tranziției și ce dimensiune a fermei justifică obligații suplimentare.
Pozițiile organizațiilor agricole nu sunt identice
COPA-COGECA afirmă că reprezintă aproximativ 22 de milioane de fermieri europeni, însă interesele exploatațiilor nu sunt uniforme. O fermă mixtă de dimensiune mică, o exploatație vegetală de mii de hectare și un complex zootehnic industrial pot avea priorități diferite.
Eurodeputați și reprezentanți Greenpeace citați în investigație acuză organizația că a protejat mai ales interesele operatorilor mari și ale industriei chimice. Aceste afirmații sunt contestabile politic și nu sunt însoțite, în materialul disponibil, de un răspuns al COPA-COGECA.
În România, LAPAR, membră a structurilor agricole europene, cere ca viitorul cadru fitosanitar să se bazeze pe evaluarea riscurilor și pe condițiile concrete din fiecare stat. Argumentele organizației și posibilele consecințe pentru culturile de porumb și floarea-soarelui sunt prezentate în analiza agronet.ro despre regulile fitosanitare adaptate condițiilor din România.
Ce înseamnă pentru fermierii români
Investigația readuce în discuție modul în care sunt reprezentate interesele agricultorilor la Bruxelles. Pentru fermele românești, problema practică este găsirea unui echilibru între trei obiective:
- accesul la suficiente soluții pentru protejarea culturilor;
- reducerea riscurilor pentru sănătate și mediu;
- evitarea unor costuri de conformare imposibil de susținut de fermele mici și mijlocii.
Restricțiile aplicate fără alternative pot duce la pierderi de producție, reînsămânțări și costuri suplimentare. În același timp, menținerea unor produse fără reevaluări riguroase poate transfera costurile către sănătatea publică, apă, sol și biodiversitate.
Deciziile europene trebuie să se bazeze pe date privind eficacitatea produselor, riscul real, condițiile pedoclimatice și existența alternativelor. Reprezentarea fermierilor este necesară, dar transparența pozițiilor și a întâlnirilor cu decidenții rămâne esențială pentru ca legislația să nu fie stabilită exclusiv de grupurile cu cel mai mare acces instituțional.
Investigația nu demonstrează că toate modificările legislative au fost determinate numai de COPA-COGECA. Retragerea sau slăbirea unor proiecte a rezultat și din opoziția statelor membre, voturile din Parlamentul European, protestele fermierilor și schimbarea priorităților Comisiei Europene.