În acest articol
Apa sărată poate urca până la 25 km pe brațul Sfântu Gheorghe, pe fundul albiei, atunci când debitul Dunării este foarte redus. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a explicat pentru Radio România Constanța că au existat situații în care această „pană salină” a fost înregistrată la 20–25 de kilometri în amonte.
Fenomenul apare într-un moment în care Dunărea transportă la intrarea în România numai aproximativ o treime din debitul obișnuit pentru august. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a măsurat la Baziaș 1.350 m³/s pe 17 august, față de media multianuală de 3.900 m³/s, și estimează o scădere spre 1.300 m³/s în următoarele zile. Asta înseamnă circa 35% din debitul mediu al lunii august, cu perspectiva coborârii la aproximativ o treime.
De ce Dunărea nu pare la fel de scăzută la Sulina și Sfântu Gheorghe
La gurile de vărsare, situația este diferită de cea observată în amonte. Nivelul apei este influențat puternic de Marea Neagră, astfel că un debit foarte mic al fluviului nu produce automat aceeași scădere vizibilă a cotei.
Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august indică 18 cm la Tulcea și 58 cm la Sulina. În același timp, adâncimea minimă sondată era de 7,32 metri pe Bara Sulina, Sulina–Tulcea și Tulcea–Isaccea. Navigația poate beneficia astfel de adâncimi importante în apropierea mării chiar în timp ce debitul venit din amonte rămâne extrem de redus.
Indicator | Valoare |
|---|---|
Debit la Baziaș, 17 august | 1.350 m³/s |
Media multianuală în august | 3.900 m³/s |
Prognoză pentru zilele următoare | circa 1.300 m³/s |
Cota la Tulcea, 18 august | 18 cm |
Cota la Sulina, 18 august | 58 cm |
Adâncime minimă Bara Sulina | 7,32 m |
Cum înaintează apa sărată pe Dunăre
Problema este viteza redusă a curentului. Când fluviul aduce mai puțină apă, forța cu care împinge apa Mării Negre spre larg scade. Apa marină, mai densă, intră în sens opus pe fundul brațului, iar apa dulce rămâne predominant în stratul superior.
Acesta este motivul pentru care pătrunderea apei sărate până la 20–25 km în amonte nu înseamnă că întreaga coloană de apă a brațului Sfântu Gheorghe devine sărată. Potrivit explicațiilor oferite de Vespremeanu-Stroe, fenomenul este concentrat în straturile profunde, iar pătrunderea în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mai limitată. O revenire a debitului împinge din nou pana salină către mare.
Pentru agricultură, problema imediată rămâne debitul redus al Dunării
AGRONET.ro a arătat deja că Dunărea a coborât sub nivelurile prognozate inițial pentru august. Pentru ferme, efectul cel mai direct este în continuare disponibilitatea apei pentru irigații în amenajările dependente de fluviu.
La sfârșitul lunii iulie, restricțiile de treapta a III-a erau deja menținute pe sectorul Călărași–Cernavodă, când debitul la Baziaș era încă de 1.600 m³/s. De atunci, valoarea a coborât la 1.350 m³/s și poate ajunge la 1.300 m³/s.
Informațiile disponibile la 18 august nu indică însă faptul că pana salină ar fi afectat deja captări agricole din Delta Dunării. Noul fenomen trebuie privit ca o consecință suplimentară a secetei hidrologice, nu ca dovadă că apa folosită în prezent pentru irigații în Deltă este sărată.
Riscul pentru apa potabilă apare dacă pana ajunge la captări
Pentru localitățile apropiate de gurile Dunării, situația devine sensibilă dacă stratul de apă sărată înaintează până la punctele de captare. Într-un asemenea scenariu, apa extrasă din fluviu poate deveni sălcie.
Debitul redus produce și un al doilea efect în interiorul Deltei: apa circulă și se reînnoiește mai lent prin canalele care alimentează lacurile. Specialiștii avertizează că stagnarea mai accentuată poate favoriza scăderea oxigenării și eutrofizarea, cu efecte asupra ecosistemelor acvatice.
La 18 august, situația combină astfel două probleme diferite ale aceluiași debit foarte mic: în amonte, agricultura și infrastructura depind de cantitatea redusă de apă disponibilă; la vărsare, slăbirea curentului permite Mării Negre să înainteze pe fundul brațelor Deltei. Prognoza INHGA spre 1.300 m³/s arată că presiunea hidrologică nu este încă în curs de relaxare.
