MADR cere modificarea proiectului privind infracțiunile de mediu, avertizând că formulările insuficient de precise și sancțiunile penale propuse ar putea expune fermierii unor interpretări neunitare, potrivit Agro Business. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că va transmite observații oficiale Ministerului Mediului, însă proiectul se află încă în dezbatere publică și nu produce efecte juridice.
Reacția Ministerului Agriculturii vizează proiectul prin care România ar urma să transpună Directiva europeană privind criminalitatea de mediu. Documentul introduce un cadru sancționator mai sever pentru faptele care afectează apa, solul, aerul, ecosistemele, animalele sau plantele.
MADR susține necesitatea protejării mediului, dar cere ca obligațiile și limitele răspunderii penale să fie definite suficient de precis, astfel încât activitățile agricole obișnuite să nu fie încadrate diferit de la un caz la altul.
Ministerul Agriculturii spune că nu a fost consultat înainte de publicarea proiectului
Principalul reproș al MADR este lipsa unei consultări interinstituționale înainte ca proiectul să fie pus în transparență decizională. Ministerul afirmă că nu a avut posibilitatea să formuleze observații inițiale privind efectele asupra fermelor și producătorilor agricoli.
Instituția cere implicarea autorităților cu responsabilități în agricultură și a organizațiilor reprezentative ale fermierilor înainte de adoptarea legii. Miza este delimitarea faptelor grave de situațiile în care nerespectarea unei obligații administrative ar putea fi sancționată prin alte mijloace.
MADR nu a publicat încă lista concretă a articolelor pe care le contestă și nici formulările alternative pe care le va propune. În lipsa acestor detalii, nu se poate stabili ce prevederi ar putea fi modificate în urma consultărilor.
Proiectul include activități întâlnite și în agricultură
Forma publicată de Ministerul Mediului vizează inclusiv fapte care pot apărea în activitatea agricolă, precum:
- captarea ilegală a apei pentru irigații;
- utilizarea pesticidelor neomologate;
- arderea miriștilor;
- aplicarea îngrășămintelor în perioade în care fertilizarea este interzisă;
- producerea unor daune grave asupra apei, solului, culturilor, animalelor sau ecosistemelor.
Proiectul propune pedepse diferențiate în funcție de riscul creat și de efectele produse. O prezentare detaliată a faptelor vizate și a intervalelor de pedeapsă este disponibilă în analiza agronet.ro despre proiectul privind sancționarea poluării grave a apei și solului.
Pedepsele propuse pot ajunge la:
- între un an și cinci ani de închisoare pentru fapte care pot provoca vătămări grave ori daune importante mediului;
- între doi și șapte ani dacă prejudiciile se produc efectiv;
- între trei și zece ani pentru distrugeri de amploare, ireversibile sau de lungă durată;
- între zece și 20 de ani dacă fapta provoacă moartea unei persoane.
Aceste limite apar în proiectul aflat în dezbatere și nu se aplică în prezent. Ele ar produce efecte numai după adoptarea actului normativ și publicarea sa în Monitorul Oficial.
MADR cere sancțiuni proporționale și reguli previzibile
Ministerul Agriculturii susține că viitoarea lege trebuie să distingă între încălcările grave, care produc sau riscă să producă daune importante, și abaterile care pot apărea în activitatea curentă a unei ferme.
Instituția avertizează că formulările interpretabile ar putea crea nesiguranță pentru fermieri și aplicări diferite ale legii. Totuși, comunicarea publică prezentată de sursă nu indică exemple concrete de activități agricole legale care ar putea fi sancționate penal în forma actuală.
MADR anunță că va transmite propuneri de clarificare, cu obiectivul declarat de a păstra protecția mediului fără a introduce sancțiuni disproporționate. Ministerul Mediului nu este citat în material cu un răspuns la obiecțiile formulate de Ministerul Agriculturii.
Forma finală depinde de consultarea publică și de parcursul legislativ
Pentru fermieri, proiectul nu schimbă în acest moment obligațiile aplicabile în exploatații. Documentul poate fi modificat după analizarea observațiilor primite în perioada de transparență decizională și va trebui ulterior adoptat prin procedura legislativă.
Elementele care trebuie urmărite sunt definițiile faptelor sancționate, condițiile în care intervine răspunderea penală, delimitarea dintre intenție și culpă și criteriile folosite pentru evaluarea daunelor asupra mediului.
Până la publicarea observațiilor oficiale ale MADR și a unei forme revizuite, nu se poate stabili dacă solicitările Ministerului Agriculturii vor modifica domeniul faptelor vizate sau numai formularea și aplicarea sancțiunilor.