În acest articol
Ajutoarele pentru secetă ar trebui legate și de accesul real la irigații, susține fermierul arădean Cosmin Micu, care propune ca statul să țină cont de posibilitatea efectivă a exploatațiilor de a folosi apa disponibilă în apropierea terenurilor atunci când stabilește despăgubirile. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Portret de fermier” și prezentate de AGRO TV. Propunerea nu reprezintă în acest moment o regulă oficială de acordare a sprijinului.
Micu pornește de la situația fermierilor care lucrează lângă râuri sau canale, dar nu investesc în sisteme de irigații și solicită ulterior despăgubiri pentru pierderile provocate de secetă. În opinia sa, politica de sprijin ar trebui să stimuleze mai puternic prevenirea pierderilor și investițiile în alimentarea cu apă a culturilor.
„Ajutoarele acestea de secetă ar trebui gândite cum le dai și când le dai”, susține Cosmin Micu.
Fermierul irigă în prezent aproximativ 540 de hectare și consideră că suprafața ar putea fi extinsă dacă investițiile și procedurile necesare captării și transportului apei ar deveni mai accesibile.
Apropierea de un râu nu înseamnă automat că parcela poate fi irigată
Problema ridicată de Micu are însă o componentă importantă pentru orice eventuală schimbare a mecanismului de despăgubire: existența apei în apropierea terenului nu este același lucru cu accesul efectiv la irigații.
Pentru captarea apei sunt necesare avize și autorizații, iar ferma trebuie să dispună de infrastructură pentru pompare, transport și distribuție. În plus, debitul sursei trebuie să permită captarea în perioada în care cultura are nevoie de apă.
Această diferență a devenit evidentă chiar în vara anului 2026. AGRONET.ro a prezentat inventarierea surselor de apă începută de MADR împreună cu ANIF și Apele Române, după ce seceta hidrologică a redus capacitatea unor amenajări de a furniza apă. Existența unei surse trebuie corelată cu debitul disponibil, captarea, stațiile de pompare și starea canalelor.
În Arad, seceta a afectat aproape 80.000 de hectare
Județul în care lucrează Cosmin Micu oferă unul dintre cele mai puternice argumente pentru dezvoltarea irigațiilor. Până la începutul lunii august, 1.279 de fermieri din 44 de localități notificaseră pagube provocate de secetă pe 79.359 de hectare de culturi de toamnă, potrivit datelor Direcției pentru Agricultură Arad prezentate anterior de AGRONET.ro.
În același județ, amenajarea Păuliș-Matca, proiectată pentru aproximativ 50.000 de hectare, nu intrase la jumătatea lunii iulie în etapa lucrărilor de reabilitare.
Date publicate anterior de AGRONET.ro despre situația irigațiilor din Arad indicau numai aproximativ 400 de hectare cu sisteme de irigații dintr-o suprafață analizată de 23.000 de hectare, adică sub 2%.
Problema nu se oprește la infrastructură. La 21 iulie, Crișul Alb avea la Chișineu-Criș un debit de aproximativ un metru cub pe secundă, față de media multianuală de 14 metri cubi pe secundă pentru perioada respectivă. În astfel de condiții, chiar și o fermă care dispune de instalații poate întâmpina limite fizice privind apa disponibilă.
Dezbaterea se mută de la despăgubiri la prevenirea pierderilor
Ideea exprimată de Cosmin Micu se înscrie într-o discuție mai amplă despre modul în care ar trebui finanțat riscul climatic. AGRONET.ro a analizat în august disputa europeană dintre despăgubirea pierderilor și investițiile preventive, pe fondul secetelor repetate și al costurilor tot mai mari pentru exploatații.
Investițiile discutate la nivel european includ irigațiile, rezervoarele și acumulările de apă, captările, reducerea pierderilor din rețele, tehnologiile de utilizare eficientă a apei și sistemele de asigurare.
Pentru România, o eventuală condiționare a despăgubirilor ar trebui să distingă însă între fermierul care dispune efectiv de apă și infrastructură funcțională, dar alege să nu le utilizeze, și exploatația lângă care există un râu pe hartă, fără posibilitatea tehnică sau legală de a duce apa până la cultură.
Propunerea lui Cosmin Micu deschide astfel o discuție mai largă decât simpla eliminare a unor beneficiari de la despăgubiri: dacă statul dorește să ceară fermierilor să reducă riscul prin irigații, accesul la apă, autorizațiile și finanțarea infrastructurii trebuie să permită efectiv această investiție.
