Cinci producători de mere din România selectați pentru infrastructura de depozitare și ambalare

Depozitarea și ambalarea separă livezile comerciale de producția sezonieră, iar o selecție publicată de Grocery Trade News plasează cinci companii în rândul producătorilor români de mere considerați relevanți pentru comerțul modern. Lista include Pomicultura Ind, Pomicola Boz, Panere – Cerasus Grup, Pomiviticola și Pomicola S.A., dar nu reprezintă un clasament financiar verificabil, deoarece publicația nu prezintă cifre de afaceri, producții sau capacități comparabile pentru firmele analizate.

Materialul indică însă o schimbare importantă în pomicultura comercială: avantajul nu mai este dat doar de suprafața livezii și de cantitatea recoltată, ci de capacitatea producătorului de a păstra, sorta, ambala și livra merele pe o perioadă cât mai lungă.

Cinci companii selectate pentru integrarea producției cu depozitarea

Publicația prezintă următoarele companii, în această ordine:

Ordinea este stabilită editorial de publicație, pe baza rolului comercial, infrastructurii post-recoltare și relațiilor cu magazinele și distribuitorii. În absența unei metodologii bazate pe indicatori uniformi, pozițiile nu trebuie interpretate drept un clasament complet al celor mai mari producători de mere din România.

În cazul Panere, informația privind dimensiunea organizației poate fi verificată și din prezentarea proprie. Panere este marca Cerasus Grup, organizație de producători din Cotnari, județul Iași, care declară 105 hectare de livezi cu meri, peri, pruni și cireși. (panere.ro)

Merele trebuie păstrate după încheierea recoltării

Depozitele frigorifice și instalațiile cu atmosferă controlată permit livrarea merelor la câteva luni după recoltare. Fără această infrastructură, producătorul este obligat să vândă o parte mai mare din cantitate într-un interval scurt, când oferta este ridicată și presiunea asupra prețului poate crește.

Sortarea și ambalarea sunt la fel de importante. Rețelele comerciale solicită loturi uniforme în privința dimensiunii, culorii, aspectului și modului de prezentare. Un producător poate avea o recoltă bună, dar accesul la magazine rămâne limitat dacă nu poate separa rapid categoriile de calitate și pregăti ambalajele cerute de cumpărător.

Modelul descris de publicație include mai multe activități realizate în aceeași companie sau organizație:

• administrarea livezilor;
• recoltarea și răcirea fructelor;
• depozitarea frigorifică sau în atmosferă controlată;
• sortarea după dimensiune și calitate;
• ambalarea pentru diferite categorii de clienți;
• trasabilitatea loturilor;
• livrarea către magazine, distribuitori sau cumpărători externi.

Producția mare nu garantează accesul la comerțul modern

Pentru supermarketuri, continuitatea livrărilor poate cântări la fel de mult ca prețul. Furnizorul trebuie să asigure cantități previzibile, calitate relativ constantă și respectarea termenelor stabilite.

Acest lucru favorizează firmele integrate și organizațiile de producători, care pot reuni cantitățile mai multor livezi. Fermele mici pot avea fructe competitive, dar întâmpină dificultăți când trebuie să livreze săptămânal volume standardizate, să suporte costurile certificărilor și să investească individual în depozite și linii de sortare.

Piața regională arată că merele românești pot ajunge și la procesatori sau comercianți din alte state, în funcție de producție și de condițiile sezonului. agronet.ro a prezentat situații în care procesatori din Polonia au cumpărat mere din România, deși Polonia rămâne un furnizor important pentru piața românească.

Investițiile post-recoltare decid valoarea păstrată în fermă

Un kilogram de mere vândut imediat după recoltare, nesortat și neambalat, nu are aceeași valoare comercială cu un produs păstrat în condiții controlate și pregătit potrivit cerințelor magazinelor.

Investițiile necesare sunt însă ridicate. Acestea pot include camere frigorifice, instalații pentru controlul atmosferei, linii optice de sortare, ambalare, sisteme informatice pentru trasabilitate și mijloace de transport frigorific.

Programul AgriConnect, aflat în pregătire, ar putea include instrumente pentru investiții în depozitare, ambalare, procesare și distribuție. Condițiile, bugetul și tipurile de finanțare nu au fost însă publicate, iar proiectul nu reprezintă în prezent o sesiune deschisă pentru fermieri sau organizațiile de producători.

Ce lipsește pentru un clasament verificabil

Pentru compararea obiectivă a producătorilor români de mere ar fi necesari indicatori raportați pentru aceeași perioadă, precum:

• suprafața efectivă cultivată cu meri;
• producția anuală de mere pentru consum în stare proaspătă;
• capacitatea depozitelor frigorifice și cu atmosferă controlată;
• volumul sortat și ambalat;
• cantitățile livrate către magazine;
• exporturile;
• cifra de afaceri provenită din mere;
• certificările deținute;
• ponderea fructelor proprii față de cele cumpărate de la alți producători.

Materialul nu publică aceste date și nici nu arată dacă au fost analizate toate companiile importante din sector. Selecția poate fi folosită pentru identificarea unor producători comerciali și a direcției în care se modernizează pomicultura, dar nu demonstrează că cele cinci companii sunt, în această ordine, cele mai mari din România.

Concluzia relevantă pentru producători este legată de modelul de afaceri: livezile care controlează și etapele de după recoltare au mai multe opțiuni de valorificare, pot prelungi perioada de comercializare și depind mai puțin de vânzarea rapidă a fructelor în timpul campaniei.

Urmărește-ne pe Google News