În acest articol
Un dăunător de carantină cu risc pentru vii și livezi a fost confirmat la Chișinău, unde Lycorma delicatula a fost identificată pentru prima dată oficial în Republica Moldova, potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Focarul inițial, găsit pe cenușar într-o zonă industrială a capitalei, a fost tratat pe aproximativ 7.000 de metri pătrați, însă ulterior au fost depistate populații izolate și în spații publice din zona-tampon.
Pentru România, apropierea geografică face relevantă evoluția focarului, mai ales prin riscul pentru viticultură, pomicultură și pepiniere. Insecta se poate deplasa pe distanțe mari nu atât prin zbor, cât prin transportul accidental al pontelor depuse pe material lemnos, utilaje, autovehicule și alte suprafețe.
Focarul inițial a fost eradicat, dar insecta a reapărut în zona-tampon
ANSA a confirmat prezența dăunătorului prin analize efectuate de laboratorul de referință și a instituit un grup de lucru pentru delimitarea zonei infestate și a zonei-tampon.
În perimetrul inițial au fost aplicate etapizat tratamente fitosanitare și lucrări de dezinsecție pe circa 7.000 mp.
Autoritatea moldoveană precizează că focarul din spațiul delimitat a fost eradicat.
Monitorizarea ulterioară a identificat însă populații izolate de Lycorma delicatula în spații publice aflate în zona-tampon, în afara perimetrului tratat inițial. Primăria Chișinău și serviciile pentru spații verzi au primit obligația de a efectua dezinsecția acestor zone.
Republica Moldova a notificat, de asemenea, organismele internaționale și Comisia Europeană cu privire la apariția dăunătorului.
Vița-de-vie este una dintre culturile cu risc ridicat
Lycorma delicatula, cunoscută internațional drept „spotted lanternfly”, este o insectă din ordinul Hemiptera, originară din Asia.
Organizația Europeană și Mediteraneeană pentru Protecția Plantelor – EPPO o consideră un risc fitosanitar important din cauza numărului mare de plante-gazdă și a capacității de răspândire.
Specia se hrănește cu seva plantelor și poate ataca:
- vița-de-vie;
- mărul;
- prunul;
- cireșul;
- piersicul;
- caisul;
- migdalul;
- nucul;
- arțarul;
- salcia;
- plopul;
- numeroase plante ornamentale și forestiere.
ANSA indică peste 70 de specii de plante-gazdă raportate la nivel mondial.
Gazda preferată este cenușarul, Ailanthus altissima, specie invazivă răspândită inclusiv în Europa.
De ce este periculoasă pentru vie
Problema majoră nu este simpla prezență a insectei pe plantă, ci densitatea populației.
Hrănirea repetată poate reduce vigoarea butucilor, favoriza uscarea unor ramuri și afecta dezvoltarea plantei.
Insecta elimină și cantități mari de miere-de-rouă, pe care se poate instala fumagina. Depunerea neagră pe frunze reduce suprafața fotosintetic activă și poate afecta indirect producția.
ANSA avertizează că, în condiții de infestare puternică, pierderile la vița-de-vie pot ajunge până la 90%, însă această valoare reprezintă un potențial de pagubă raportat în situații severe, nu o estimare a pierderilor din focarul actual de la Chișinău.
EPPO confirmă că vița-de-vie este una dintre gazdele importante ale insectei și că atacuri grave au fost observate în zone unde dăunătorul s-a stabilit.
Pentru România, riscul este relevant și prin dimensiunea sectorului. AGRONET.ro a arătat că România are circa 187.000 de hectare de viță-de-vie, a patra suprafață viticolă din Uniunea Europeană.
Ouăle pot călători pe utilaje și mașini
Una dintre caracteristicile care fac insecta dificil de controlat este modul de depunere a ouălor.
Femelele depun grupe de aproximativ 30–50 de ouă nu numai pe arbori, ci și pe:
- pietre;
- utilaje;
- autovehicule;
- mobilier exterior;
- materiale depozitate în aer liber;
- alte suprafețe netede.
Insecta are o singură generație pe an și iernează sub formă de ou.
Adulții nu sunt zburători foarte buni, însă pontelor le este suficient să fie transportate odată cu un utilaj, o remorcă, material lemnos sau material săditor pentru ca dăunătorul să ajungă la zeci sau sute de kilometri de focarul inițial.
Tocmai acest mecanism explică de ce controalele nu trebuie limitate la materialul vegetal.
Cum poate fi recunoscută
Adultul are aproximativ 25 mm lungime.
Aripile anterioare sunt cenușii, cu pete negre, iar cele posterioare prezintă zone roșii care devin vizibile mai ales atunci când insecta își deschide aripile.
Pontele sunt mai greu de observat. Ele apar ca depuneri cenușiu-maronii pe scoarță sau pe alte suprafețe și pot fi confundate cu noroi uscat.
Pentru fermele și operatorii care transportă utilaje, material lemnos sau material săditor din zone unde dăunătorul este prezent, verificarea acestor suprafețe este una dintre cele mai importante măsuri preventive.
Ce recomandă autoritățile din Republica Moldova
ANSA cere raportarea imediată a oricărui exemplar suspect, împreună cu fotografii și localizarea exactă.
Autoritatea recomandă și:
- evitarea deplasării materialului vegetal și lemnos din zona infestată;
- verificarea utilajelor și autovehiculelor înainte de deplasare;
- verificarea obiectelor păstrate în aer liber;
- evitarea transportului materialelor care ar putea purta ouă;
- continuarea monitorizării în zona-tampon.
Pentru moment, confirmarea oficială privește Republica Moldova. Apariția insectei la Chișinău nu înseamnă automat că aceasta este prezentă și în România.
Riscul pentru fermele românești trebuie însă urmărit, deoarece dăunătorul are numeroase gazde cultivate, iar deplasarea prin transport pasiv face posibilă extinderea mult dincolo de zona în care adulții pot ajunge prin propriul zbor.
