În acest articol
Recolta de struguri din 2026 ar putea depăși cu până la 10% nivelul din 2025, însă diferențele dintre podgorii sunt mari: Cotnari, Huși, Târnave și o parte din sud au perspective bune, în timp ce Vrancea a fost lovită de grindină, iar Dobrogea, Banatul și Crișana resimt puternic lipsa apei și temperaturile ridicate. Evaluarea a fost făcută de prof. Ion Gavrilescu, membru al Asociației Degustătorilor Autorizați din România, într-o discuție difuzată de Radio România Antena Satelor.
Estimarea națională ascunde astfel un sezon foarte neuniform. Ploile din mai, iunie și, în unele regiuni, începutul lunii iulie au făcut diferența între plantațiile care intră în perioada de recoltare cu struguri sănătoși și cele în care seceta sau grindina au redus deja potențialul de producție.
Cotnari, Huși și Transilvania au perspective bune
În nord-est, Cotnari a beneficiat de precipitații suficiente în lunile mai și iunie, ceea ce a permis acumularea unei rezerve de apă în sol. Vița-de-vie s-a dezvoltat normal, iar Ion Gavrilescu estimează o recoltă sănătoasă pentru soiurile tradiționale ale podgoriei, între care Grasa de Cotnari, Feteasca Albă și Frâncușa.
Și zona Huși intră în apropierea recoltării cu perspective favorabile.
O situație bună este raportată și în Transilvania. Precipitațiile din mai, iunie și începutul lunii iulie au asigurat necesarul de apă în sudul județului Alba, în Târnave și în zona Lechința. Aici, așteptările sunt pozitive atât pentru cantitate, cât și pentru calitatea strugurilor.
În zona colinară din sud, de la Corcova spre Drăgășani și Dealu Mare, ploile au susținut vegetația, iar strugurii sunt descriși ca sănătoși. Au existat local probleme cu făinarea, dar specialistul spune că tratamentele aplicate la timp au ținut boala sub control.
Vrancea pierde producție după grindină, Dobrogea suferă din lipsa apei
La polul opus se află Vrancea, una dintre cele mai importante regiuni viticole ale României. Ion Gavrilescu indică pagube severe provocate de grindină pe suprafețe importante de plantații.
În Dobrogea, problema dominantă este seceta, în special în viile fără irigare prin picurare. În aceste plantații, boabele pot rămâne mai mici, ceea ce va reduce cantitatea recoltată.
O producție mai mică nu implică însă automat vinuri mai slabe. Specialistul estimează că, în Dobrogea, calitatea poate rămâne bună sau foarte bună chiar dacă volumul de struguri scade.
Regiune viticolă | Principala situație în 2026 | Perspectivă indicată |
|---|---|---|
Cotnari | rezerve bune de apă după ploile din mai–iunie | recoltă normală și sănătoasă |
Huși | condiții favorabile | recoltă bună |
Vrancea | grindină severă | pierderi importante |
Dobrogea | secetă, mai ales fără picurare | cantitate mai mică, calitate bună |
Corcova–Drăgășani–Dealu Mare | apă suficientă, făinare locală | vegetație normală |
Târnave–Alba–Lechința | precipitații suficiente | perspective bune |
Banat–Crișana–Satu Mare | arșiță și deficit de precipitații | recolte posibil mai mici |
Viile vechi trec mai bine prin secetă
Sezonul 2026 arată și diferența dintre plantațiile mature și viile tinere.
Vița-de-vie cu un sistem radicular dezvoltat poate explora straturi mai adânci ale solului și poate ajunge la rezerve de apă inaccesibile unei plantații recent înființate. În unele zone afectate de secetă, viile vechi au menținut o vegetație apropiată de normal, în timp ce plantațiile tinere au resimțit mai puternic deficitul hidric.
Pentru viticultori, aceasta înseamnă că impactul secetei nu poate fi estimat doar după cantitatea de precipitații dintr-o regiune. Vârsta plantației, tipul de sol, rezerva de apă, încărcătura de rod și posibilitatea de irigare pot produce rezultate foarte diferite chiar între vii apropiate.
Senzorii ajută viticultorii să urmărească stresul hidric
În vestul țării, unde Banatul, Crișana și zona Satu Mare au fost afectate de temperaturi foarte ridicate și lipsa precipitațiilor, unele exploatații folosesc senzori pentru monitorizarea bolilor și a stresului hidric.
Aceste sisteme permit intervenții bazate pe date despre starea efectivă a plantației, într-un moment în care fiecare aplicare de apă și fiecare tratament contează. Contextul este însă unul în care tehnologia de precizie rămâne încă puțin răspândită în România: AGRONET.ro a arătat că numai aproximativ 10–15% dintre ferme utilizau asemenea tehnologii în 2023.
Pentru vie, monitorizarea stresului hidric poate deveni tot mai importantă dacă verile cu perioade lungi de temperaturi ridicate și precipitații distribuite neuniform se repetă.
O recoltă cu 10% mai mare ar veni după un an încă slab față de media ultimilor cinci ani
Estimarea lui Ion Gavrilescu pentru 2026 trebuie raportată și la punctul de plecare. Cele mai recente date ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului arată că România a produs 3,3 milioane de hectolitri de vin în 2025, în creștere cu 3,7% față de 2024, dar cu 17,6% sub media precedentelor cinci sezoane.
Analiza AGRONET.ro asupra sectorului vitivinicol arată că România avea în 2025 aproximativ 187.000 de hectare de viță-de-vie, a patra suprafață din Uniunea Europeană, dar numai 2,4% din producția de vin a UE.
Un avans al recoltei în 2026 ar fi, așadar, important pentru refacerea volumelor, însă tabloul regional sugerează că beneficiul nu va fi distribuit uniform. Producătorii din zonele cu apă suficientă intră în recoltare cu perspective bune, în timp ce fermele lovite de grindină sau secetă vor avea volume mai mici și costuri mai greu de recuperat.
Următoarele săptămâni vor fixa rezultatul final. Momentul recoltării, evoluția vremii și capacitatea fiecărei plantații de a trece prin ultima etapă de maturare vor decide cât din perspectiva unui plus de până la 10% se va transforma efectiv în struguri și vin.
