În acest articol
Ungaria se îndreaptă spre cea mai slabă recoltă de mere din ultimii 50 de ani, cu numai 130.000–140.000 de tone estimate pentru 2026, potrivit celei mai recente analize publicate de FruitVeB. Înghețurile din aprilie și mai au redus puternic potențialul livezilor, iar seceta și temperaturile ridicate din vară au deteriorat suplimentar atât cantitatea, cât și calitatea fructelor.
Organizația profesională maghiară estimează că pierderea ajunge la aproximativ 70% față de potențialul unui an normal, în care livezile existente ar mai putea produce 400.000–500.000 de tone. Recolta prognozată pentru acest an este și sub cele aproximativ 170.000 de tone obținute în 2025.
Înghețul de primăvară a tăiat cel puțin 60% din potențial
Cele mai mari pierderi au fost produse de episoadele de îngheț din aprilie și mai. FruitVeB estimează că numai acestea ar fi fost suficiente pentru a reduce recolta potențială cu cel puțin 60%.
Situația s-a deteriorat ulterior. Seceta prelungită, căldura și stresul produs de radiația solară au afectat livezile în timpul verii, iar luna august nu a adus o ameliorare. Organizația estimează acum:
Destinația merelor | Recoltă estimată în 2026 |
|---|---|
Mere pentru consum proaspăt | 50.000–60.000 tone |
Mere pentru industrie | 70.000–80.000 tone |
Total | 130.000–140.000 tone |
Dezechilibrul este important pentru o țară care dispune de o capacitate de procesare pentru suc de aproximativ 350.000 de tone. La actualul nivel al recoltei, fabricile nu vor avea suficientă materie primă locală, iar înlocuirea întregului deficit prin importuri nu este considerată economică de sectorul maghiar.
Ungaria ar putea importa aproape cât produce pentru piața proaspătă
Și piața merelor pentru consum direct se pregătește pentru un deficit important. FruitVeB estimează că volumul importurilor ar putea ajunge aproximativ la nivelul producției interne disponibile pentru acest segment.
Problema apare într-un an în care oferta este redusă în mare parte din Europa. AGRONET.ro a analizat prognoza europeană pentru mere în 2026, care indică o producție de aproximativ 9,5 milioane de tone în principalele state producătoare, cu 15,6% sub sezonul precedent.
România se află într-o poziție mult mai bună în această prognoză, cu aproximativ 430.000 de tone, cu numai 2,7% sub nivelul sezonului anterior. Diferența devine relevantă pentru piața regională: Ungaria intră în sezon cu un deficit sever într-un moment în care și alte state europene au mai puține mere disponibile.
Prețurile industriale sunt însă mai mici decât anul trecut
Recolta foarte slabă nu a dus, cel puțin până acum, la prețuri mai mari pentru merele destinate procesării.
Prețul de bază indicat de FruitVeB pentru merele industriale este de aproximativ 50–52 de forinți/kg fără TVA, echivalentul a circa 0,14 euro/kg. Nivelul este cu aproximativ 15 forinți/kg mai mic decât în 2025 și cu aproape 30 de forinți/kg sub cel din 2024.
În ansamblu, prețurile la producător sunt cu aproximativ 30–40% mai mici decât la începutul sezonului trecut.
Una dintre explicații este prezența stocurilor de mere din sezonul anterior, vândute cu discount în mai multe țări europene. În același timp, comercianții maghiari au cumpărat volume importante din import, ceea ce menține presiunea asupra producției locale chiar și într-un an cu o recoltă foarte mică.
Polonia poate influența prețurile din această toamnă
Pentru merele de masă, FruitVeB consideră că evoluția prețurilor din Ungaria va depinde în mare măsură de oferta disponibilă din Polonia.
Acest factor este important deoarece și recolta poloneză este prognozată să scadă puternic în 2026. AGRONET.ro a prezentat anterior o estimare de aproximativ 2,6 milioane de tone pentru Polonia, cu circa 30% sub sezonul precedent.
Pentru producătorii români, deficitul din Ungaria și oferta mai mică la nivel european pot crea o piață regională mai tensionată, dar avantajul comercial va depinde de calibru, calitate, soi, capacitatea de păstrare și accesul la cumpărători. Riscurile climatice și costurile tot mai mari pentru protejarea livezilor rămân, în același timp, o problemă și pentru pomicultorii români.
Seceta poate trimite și mai multe mere spre procesare
Prognoza finală pentru Ungaria depinde în continuare de vreme. Dacă seceta continuă, căderea fructelor înainte de recoltare se poate intensifica, iar merele rămase în pom pot avea calibru mai mic și o colorare mai slabă.
În acest scenariu, o parte dintre fructele destinate inițial pieței proaspete ar putea ajunge la procesare din cauza calității insuficiente.
Pentru piața central-europeană, situația Ungariei adaugă astfel un nou deficit într-un sezon deja slab pentru mere. Diferența față de România este puternică: în timp ce producția românească este estimată să păstreze aproape 97% din volumul sezonului trecut, Ungaria ar recolta în 2026 numai aproximativ o treime din cantitatea posibilă într-un an favorabil.
