În acest articol
Schimbările climatice pot reduce valoarea nutritivă a recoltelor, nu doar producția la hectar, iar cercetătorii cer ca noile programe de ameliorare să urmărească simultan randamentul, rezistența la secetă și concentrația de vitamine și minerale, relatează The Jerusalem Post. O analiză realizată de 15 cercetători propune folosirea editării genomice și a biofortificării pentru limitarea riscului de „foamete ascunsă”, situația în care alimentația oferă suficiente calorii, dar prea puțini micronutrienți esențiali.
Cercetarea, publicată sub titlul „Genetic technologies to enhance crop nutritional value under climate change”, analizează modul în care tehnologii precum CRISPR-Cas, ingineria metabolică și alte metode de ameliorare ar putea crește conținutul nutritiv al culturilor. Echipa include specialiști din patru continente, între care profesorul Asaph Aharoni, cercetător la Institutul Weizmann din Israel.
Pentru agricultură, problema este mai amplă decât menținerea producției. Seceta, temperaturile ridicate și concentrațiile mai mari de dioxid de carbon pot influența acumularea unor nutrienți în plante. Astfel, o cultură care oferă o cantitate satisfăcătoare de materie primă nu garantează automat aceeași contribuție de fier, calciu, acid folic sau vitamine în alimentație.
Trei obiective pentru culturile viitorului
Autorii analizei consideră că programele de cercetare și ameliorare trebuie să urmărească în paralel:
- creșterea sau menținerea producției;
- sporirea concentrației de vitamine și minerale;
- rezistența mai bună la secetă, căldură și alte forme de stres climatic.
Această combinație este dificil de obținut. O intervenție care mărește concentrația unui nutrient trebuie verificată și din perspectiva randamentului, stabilității caracterului, siguranței alimentare, calității tehnologice și comportamentului plantei în condiții pedoclimatice diferite.
O analiză agronet.ro privind culturile biofortificate și noile reguli europene arată că CRISPR poate fi utilizat pentru creșterea acumulării unui micronutrient în partea comestibilă a plantei, reducerea compușilor care limitează absorbția nutrienților sau îmbunătățirea stabilității vitaminelor după recoltare și procesare.
„Foametea ascunsă” nu înseamnă lipsă de calorii
Profesorul Asaph Aharoni afirmă că până la două treimi din populația lumii nu primește din alimentație cantități suficiente din anumiți micronutrienți, între care acid folic, vitamina B2, calciu, fier și iod. Estimarea prezentată de cercetător se referă la deficiențe nutritive de diferite grade, nu la lipsa totală a hranei.
Riscurile sunt mai mari pentru persoanele care depind de diete puțin diversificate și pentru categoriile cu nevoi nutritive specifice, precum copiii și femeile însărcinate. Din acest motiv, biofortificarea urmărește ca nutrienții să fie acumulați direct în culturile consumate frecvent, nu doar adăugați ulterior prin suplimente sau procesare.
Cercetătorii avertizează că Revoluția Verde a contribuit la creșterea disponibilității globale de calorii, dar selecția orientată în primul rând spre producții ridicate nu a acordat aceeași prioritate densității nutritive. Noua etapă a ameliorării ar trebui să reducă acest dezechilibru fără a diminua performanța agronomică.
Reglementarea europeană nu aduce imediat semințe noi
Uniunea Europeană a creat un cadru distinct pentru plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi. Regulamentul a intrat în vigoare la 16 iulie 2026, dar se va aplica din 17 iulie 2028. Plantele cu modificări limitate, care ar putea apărea și prin ameliorare convențională, vor putea urma o procedură simplificată de verificare, în timp ce modificările mai complexe vor rămâne supuse cerințelor aplicate organismelor modificate genetic.
Schimbarea poate reduce durata și costurile administrative pentru unele proiecte de cercetare, dar nu înseamnă că semințele biofortificate vor ajunge imediat în ferme. Vor fi necesare testări agronomice, înregistrarea soiurilor, multiplicarea materialului semincer și validarea performanțelor în condiții locale.
Pentru România, legătura dintre cercetare și nevoile exploatațiilor agricole va fi importantă. Forumul APPR participă la proiectul european COLiBRI, care urmărește stabilirea priorităților europene pentru ameliorarea plantelor și includerea fermierilor în definirea caracteristicilor necesare viitoarelor soiuri și hibrizi.
Utilitatea pentru ferme depinde și de piață
Pentru producători, o cultură cu un conținut mai ridicat de vitamine sau minerale are valoare comercială numai dacă păstrează randamentul, rezistența și calitățile cerute de procesatori. Accesul la semințe, costul materialului genetic, protecția soiurilor și posibilitatea valorificării separate vor influența adoptarea în ferme.
Presiunea climatică rămâne între principalele riscuri pentru agricultura europeană. Estimările privind producția agricolă a UE în 2026 indică o situație relativ stabilă la nivel general, dar cu incertitudini importante pentru culturile de primăvară și de vară expuse deficitului de apă și temperaturilor extreme.
În acest context, productivitatea nu mai este singurul indicator al unei recolte performante. Cercetarea agricolă va trebui să evalueze și cât de bine își păstrează plantele valoarea nutritivă în condiții de secetă și căldură, iar pentru fermieri avantajul practic va depinde de existența unor soiuri adaptate local și a unei piețe care să remunereze caracteristicile suplimentare.
