În acest articol
Femeile conduc tot mai multe inovații în agricultura și economia rurală europeană, iar accesul la finanțare, servicii și poziții de conducere decide în multe cazuri dacă aceste inițiative pot deveni afaceri viabile, arată rezultatele proiectului FLIARA publicate de CORDIS, serviciul Comisiei Europene. Cercetarea a analizat 200 de femei inovatoare din zece țări europene și a identificat inițiative în agricultură, producție alimentară, agroturism, servicii sociale, cultură și tehnologii digitale.
România s-a numărat printre cele zece țări incluse în proiect, alături de Irlanda, Țările de Jos, Germania, Cehia, Slovenia, Suedia, Finlanda, Spania și Italia. Cercetarea europeană arată că inovația rurală condusă de femei nu se limitează la introducerea unei tehnologii noi în fermă, ci include diversificarea activității, procesarea alimentelor, vânzarea prin lanțuri scurte, agroturismul și dezvoltarea unor servicii noi pentru comunitățile rurale.
200 de femei, 10 țări și mai multe modele de afaceri rurale
FLIARA, denumirea prescurtată a proiectului „Female-Led Innovation in Agriculture and Rural Areas”, a urmărit modul în care femeile creează și dezvoltă activități noi atât în ferme, cât și în economia rurală din afara agriculturii propriu-zise.
Cele 200 de exemple documentate arată mai multe direcții:
- diversificarea fermelor prin agroturism;
- producție și procesare alimentară locală;
- lanțuri scurte între producător și consumator;
- servicii sociale dezvoltate în mediul rural;
- inițiative legate de mediu și economie verde;
- activități culturale și creative;
- întreprinderi bazate pe tehnologii digitale.
O parte dintre inițiative pornesc chiar de la caracterul multifuncțional al unei ferme: aceeași exploatație poate produce materie primă, procesa, primi turiști sau vinde direct. În alte cazuri, activitatea economică nu este agricolă, dar ajută comunitatea rurală să își diversifice sursele de venit și serviciile disponibile.
Accesul la bani și la fermă rămâne una dintre probleme
Cercetarea nu indică lipsa ideilor drept principal obstacol. Problemele apar în accesul la resursele necesare pentru transformarea ideilor în activități economice stabile.
FLIARA identifică printre bariere:
Barieră | Efect practic |
|---|---|
acces mai dificil la finanțare | investițiile și extinderea afacerii pot fi întârziate |
modelele tradiționale de succesiune a fermei | femeile pot avea acces mai redus la teren și la activele exploatației |
acces limitat la poziții de conducere | participare mai redusă la deciziile economice și comunitare |
norme sociale și stereotipuri | unele inițiative sunt mai greu recunoscute drept activități antreprenoriale |
acces insuficient la servicii | timpul disponibil pentru administrarea unei afaceri poate fi limitat |
lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor | poate împiedica dezvoltarea sau continuarea unei activități economice |
Coordonatoarea proiectului, Maura Farrell, explică faptul că femeile inovatoare din mediul rural se confruntă adesea cu dificultățile comune tuturor antreprenorilor rurali, peste care se suprapun obstacole legate de inegalitățile dintre femei și bărbați.
Finanțarea nu este suficientă fără servicii și competențe
Una dintre concluziile practice ale proiectului este că sprijinul pentru antreprenoriatul rural nu poate fi redus la acordarea unui grant. Accesul la finanțare contează, dar sunt necesare și competențe specializate, informații actualizate, servicii locale și posibilitatea de a combina activitatea profesională cu responsabilitățile familiale.
În România, această problemă este relevantă inclusiv pentru fermele mici care încearcă să investească și să își diversifice veniturile. AGRONET.ro a analizat intervenția DR-14, prin care fermele mici pot solicita până la 50.000 de euro pentru investiții, cu o intensitate de maximum 85% din cheltuielile eligibile. Intervenția permite, între altele, investiții în utilaje, procesare, depozitare, digitalizare și comercializarea produselor proprii.
DR-14 nu este o finanțare dedicată femeilor, dar exemplifică tipul de investiții prin care o exploatație mică poate trece de la simpla producție agricolă la activități cu valoare adăugată mai mare.
România a fost inclusă direct în cercetarea FLIARA
Componenta românească a proiectului a urmărit identificarea femeilor care dezvoltă inovații sustenabile în comunități rurale. Activitățile prevăzute pentru România au inclus interviuri aprofundate cu zece femei din regiuni diferite și selectarea a două ambasadoare pentru comunitatea europeană creată în jurul proiectului.
La nivel european, FLIARA a construit o comunitate care leagă femeile inovatoare de cercetători, decidenți, organizații rurale și alte persoane implicate în dezvoltarea satelor. Ideea este ca exemplele economice deja funcționale să fie folosite nu doar pentru promovarea unor modele individuale, ci și pentru identificarea modificărilor necesare în politicile publice.
Cercetarea a analizat contribuția acestor afaceri pe patru dimensiuni: economică, socială, de mediu și culturală. Rezultatele indică faptul că inovarea rurală poate însemna atât creșterea veniturilor unei exploatații, cât și apariția unui serviciu care lipsea într-un sat, păstrarea unei activități tradiționale sau găsirea unei utilizări economice noi pentru resursele locale.
Viitoarele fonduri europene vor decide cât de ușor ajung ideile în piață
Concluziile FLIARA apar într-un moment în care Uniunea Europeană își stabilește prioritățile de cercetare și inovare pentru perioada de după 2027. AGRONET.ro a prezentat pregătirea strategiei europene AgRI 2040, în care accesul fermelor mici la inovare, competențele, digitalizarea, adaptarea climatică și transferul rezultatelor cercetării către exploatații sunt deja teme importante.
Pentru femeile care conduc ferme și afaceri rurale, rezultatele FLIARA mută discuția de la simpla reprezentare la condițiile economice concrete: cine deține activele fermei, cine poate lua un credit sau obține finanțare, cine are acces la pregătire și rețele profesionale și dacă în comunitate există serviciile necesare pentru ca o afacere să poată funcționa.
În această perspectivă, cele 200 de cazuri analizate nu arată doar că femeile participă la inovarea rurală. Ele indică domeniile în care politicile agricole și de dezvoltare rurală pot transforma inițiativele individuale în activități economice care rămân și cresc în comunitățile rurale.
