În acest articol
La 21 de ani, Laurențiu Adrian Bot este implicat în conducerea unei ferme de 250 de hectare din Hidișelu de Sus, județul Bihor, unde familia cultivă grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui și porumb. Tânărul combină activitatea din exploatație cu studiile la Facultatea de Protecția Mediului din Oradea, potrivit unui portret publicat de Lumea Satului.
Ferma familiei Bot a început să se dezvolte în jurul anului 2003, pe terenuri luate în arendă de tatăl tânărului. Exploatația a crescut treptat, iar Laurențiu s-a implicat de mic în lucrările agricole, acumulând experiență practică înainte de a începe pregătirea universitară.
Cazul arată una dintre căile prin care poate avea loc schimbul de generații în agricultura românească: preluarea treptată a responsabilităților într-o fermă funcțională, în paralel cu formarea tehnică și managerială.
Patru tractoare și utilaje pentru întregul flux de lucrări
Ferma dispune de patru tractoare cu puteri între 110 și 250 CP, o combină și echipamentele necesare pentru pregătirea terenului, semănat, întreținerea culturilor și recoltare.
Familia a urmărit dimensionarea parcului de utilaje astfel încât lucrările să poată fi realizate în perioadele potrivite. Pentru o exploatație de 250 de hectare, capacitatea de a intra rapid în câmp devine importantă mai ales în anii cu ferestre scurte pentru semănat, tratamente sau recoltare.
O parte dintre investiții a fost realizată prin fonduri europene. În urmă cu aproximativ nouă ani, familia a cumpărat printr-un proiect o combină, un tractor de 250 CP și utilaje aferente.
Un alt proiect, implementat în 2025, a adus în fermă:
- un tractor de putere medie;
- o semănătoare de precizie pentru cereale păioase;
- o semănătoare de precizie pentru culturi prășitoare.
Cele două semănători sunt produse de Väderstad, potrivit materialului-sursă. Valoarea proiectelor și contribuția proprie a fermei nu au fost precizate.
Experiența practică este completată prin studii agricole
Laurențiu Adrian Bot urmează specializările Agricultură și Ingineria Sistemelor Biotehnice și Ecologice. Această combinație poate fi relevantă pentru administrarea unei exploatații în care deciziile nu mai privesc doar lucrările mecanice, ci și costurile, protecția solului, utilizarea tehnologiilor și adaptarea la condițiile climatice.
Datele analizate anterior de AGRONET.ro arată că numai 1% dintre managerii fermelor românești aveau pregătire agricolă completă în 2023. Aproximativ 94,5% se bazau în principal pe experiența practică.
În același timp, 41,7% dintre managerii exploatațiilor agricole din România aveau cel puțin 65 de ani. Reînnoirea generațională depinde însă nu doar de pregătirea tinerilor, ci și de accesul la teren, capital, utilaje, finanțare și piețe.
În cazul fermei din Bihor, avantajul este existența unei exploatații construite în familie, cu suprafață, utilaje și experiență acumulate în peste două decenii.
Seceta a redus producțiile culturilor de toamnă
Anul agricol 2026 a fost dificil pentru ferma familiei Bot. Lipsa precipitațiilor a afectat culturile de toamnă și a redus producțiile față de așteptări, în pofida investițiilor și lucrărilor efectuate.
Materialul-sursă nu prezintă cantitățile recoltate, costurile pe hectar sau valoarea pierderilor. Fără aceste date, impactul economic nu poate fi calculat.
Familia își îndreaptă atenția către culturile de primăvară, în speranța că precipitațiile vor permite recuperarea unei părți din pierderile înregistrate la grâu, orz sau rapiță. Porumbul și floarea-soarelui rămân însă dependente de apa disponibilă în perioadele decisive de vegetație.
Situația arată limita investițiilor în mecanizare: utilajele pot reduce întârzierile și pot îmbunătăți precizia lucrărilor, dar nu pot compensa singure deficitul prelungit de apă.
Preluarea fermei se face treptat
Laurențiu nu este prezentat ca unic administrator sau proprietar al exploatației, ci ca membru activ al unei afaceri de familie. Formularea este importantă, deoarece schimbul de generații în agricultură se produce adesea gradual, prin transfer de experiență și responsabilități.
Tânărul participă la lucrările din câmp și la dezvoltarea tehnică a exploatației, în timp ce continuă studiile universitare. Modelul poate reduce riscurile unei preluări bruște, dar presupune stabilirea în timp a rolurilor, a deciziilor și a transferului patrimonial.
Pentru alți tineri care vor să înceapă de la zero, barierele sunt mai mari. Finanțările pentru investițiile tinerilor fermieri ar urma să ajungă la maximum 200.000 de euro prin intervenția DR-12, programată pentru septembrie 2026. Sesiunea nu este încă deschisă, iar condițiile finale vor fi cele publicate de AFIR.
Ferma din Hidișelu de Sus arată că instalarea unei generații noi devine mai solidă atunci când experiența din familie este combinată cu studii, investiții bine dimensionate și participare directă la deciziile din exploatație. Rezultatele economice vor depinde însă în continuare de producții, prețuri, costuri și accesul la apă.
