În acest articol
Ionică Sterp a devenit o voce greu de ignorat în oieritul românesc, iar apelul pentru mobilizarea fermierilor la București în 15 septembrie, este doar cel mai recent episod al unei ascensiuni începute cu mult înainte de actuala criză din sectorul ovin. În aproximativ un deceniu, crescătorul cunoscut drept „Ionică Ciobanu” a trecut de la statutul de fermier intervievat despre prețul mielului și vânzarea brânzei la cel de lider asociativ, interlocutor al ministerelor și Guvernului și, în sens funcțional, influencer de nișă capabil să transforme un video filmat cu telefonul într-o temă preluată de presa națională și într-un apel la protest.
Puterea lui Sterp nu este una administrativă: nu conduce o instituție publică și nu decide subvenții, reguli sanitar-veterinare sau accesul la export. Influența sa vine din altă parte – autenticitatea de crescător activ, funcția din Asociația Profesională a Ciobanilor, accesul repetat la decidenți, aparițiile în presă și televiziune și, mai ales în ultimii ani, capacitatea de mobilizare prin Facebook.
Cine este Ionică Sterp
În actele și documentele instituționale apare ca Ioan Sterp, iar în spațiul public este cunoscut mai ales ca Ionică Sterp sau Ionică Ciobanu. Sursele mai vechi sunt utile și pentru lămurirea originii sale: Digi24 îl prezenta încă din 2015 drept sibian de origine, stabilit în Bihor, iar în 2024 G4Food îl identifica explicit drept crescător din Bihor, originar din Jina, județul Sibiu. Ferma și activitatea sa publică au fost asociate ani la rând cu localitatea Ianoșda din Bihor.
În martie 2015, când avea 34 de ani, Sterp declara pentru Digi24 că se ocupa de oierit de peste două decenii. Avea în jur de 1.000 de animale, exploatația era susținută de familie, iar fermierul vorbea atunci despre credite, subvenții întârziate și pierderile din vânzarea produselor. Nu era încă liderul de protest cunoscut astăzi, ci unul dintre fermierii folosiți de presa regională pentru a explica problemele economice ale sectorului.
În același an, profilul lui începea deja să conțină un element care va conta mai târziu: vânzarea directă și relația nemijlocită cu publicul. Avea un punct de comercializare la intrarea unui centru comercial din Oradea, unde vindea telemea, smântână și cașcaval afumat. Digi24 nota că oamenii îl știau deja drept „ciobanul Ionică”. Ferma crescuse suficient încât să vândă sute de miei atât pe piața internă, cât și către cumpărători pentru export.
Este o etapă relevantă pentru înțelegerea personajului de astăzi. Cu mult înainte de Facebook Live și proteste, Sterp învățase să vorbească direct cu cumpărătorul și să transforme identitatea de cioban într-un element de încredere personală.
Imaginea de „cioban autentic” apare înaintea celebrității online
În 2017, platforma culturală Matricea Românească realiza un amplu material video cu Sterp despre transhumanță, familie și dificultățile păstoritului. Era prezentat ca un cioban „din moși-strămoși”, din Ianoșda, iar discursul său avea deja câteva dintre caracteristicile care îi definesc comunicarea actuală: vocabular simplu, experiență personală, formulări memorabile și împărțirea problemei într-un conflict ușor de înțeles între crescător și sistem.
Una dintre expresiile sale era:
„Îs toți contra la oaie!”
Formula comprima într-o singură propoziție probleme foarte diferite – proprietatea asupra terenurilor, transhumanța, atacurile animalelor sălbatice și relația cu autoritățile. Aproape un deceniu mai târziu, aceeași tehnică de comunicare se regăsește în mesajele despre exporturi, ANSVSA, taxe sau Guvern.
Interviul video cu Ionică Sterp publicat de Matricea Românească în 2017
2019: intrarea în reprezentarea organizată a oierilor
Saltul de la fermier cunoscut la reprezentant de sector s-a produs odată cu înființarea Asociației Profesionale a Ciobanilor – APC. Organizația a fost constituită în 2019 de mai mulți crescători, între care Dan Petrescu, Gheorghe Dănulețiu – Ghiță Ciobanul și Ionică Sterp. Documentarea din perioada respectivă îl indică pe Sterp din Bihor ca membru fondator și vicepreședinte.
Acesta este momentul în care notorietatea personală începe să se combine cu o funcție formală. Sterp nu mai vorbește numai despre propria fermă, ci începe să transmită revendicări pentru o categorie de crescători.
Asociația a trecut și prin conflicte interne. În 2020, fostul președinte Dan Petrescu acuza o parte dintre membrii organizației, inclusiv pe Sterp și Ghiță Ciobanul, că ar fi încercat să îl înlăture. Cealaltă tabără susținea că revocarea fusese decisă în cadrul organizației. Episodul arată că ascensiunea lui Sterp nu s-a produs într-un sector unitar, ci într-o lume asociativă cu competiții de reprezentare și rivalități între lideri.
Facebook-ul devine propriul său canal de presă
În 2020 apare deja mecanismul care avea să-i multiplice influența. După întâlniri la Ministerul Agriculturii, Sterp nu aștepta comunicatul unei asociații sau apariția într-o emisiune: intra live pe propria pagină de Facebook.
În mai 2020, Agrointeligența prelua dintr-o astfel de transmisie explicațiile sale despre modificările discutate la MADR pentru programul destinat lânii. O lună mai târziu, o altă transmisie live era preluată de aceeași publicație în contextul discuțiilor privind legea pășunatului. Sterp le cerea direct fermierilor să transmită opinii și propuneri.
Aici se formează ceea ce astăzi poate fi numit modelul Ionică Sterp:
- participă la o întâlnire sau identifică o problemă din ferme;
- explică imediat situația într-un video, în limbajul crescătorilor;
- fermierii distribuie și comentează;
- presa agricolă preia mesajul;
- subiectul ajunge în spațiul public înaintea unui comunicat instituțional sau în paralel cu acesta;
- Sterp revine cu un nou video, reacționând la răspunsul autorităților.
În acest sistem, contul de Facebook nu mai este doar un profil personal. Devine un canal de comunicare sectorială.
De la Facebook la Parlament și Ministerul Agriculturii
Influența online a fost însoțită treptat de acces instituțional.
Într-o sinteză a lucrărilor comisiilor Camerei Deputaților publicată în Monitorul Oficial în 2023, Ioan Sterp apare nominal ca vicepreședinte al Asociației Profesionale a Ciobanilor, alături de reprezentanți ai MADR, Poliției și altor organizații agricole.
În ianuarie 2024, numele său apare din nou pe lista oficială a organizațiilor confirmate pentru consultările Ministerului Agriculturii cu sectorul ovin-caprin. APC era reprezentată de Ioan Sterp. Nu mai vorbim, așadar, numai despre notorietate pe Facebook: instituțiile îl recunoșteau ca interlocutor al unei organizații profesionale.
Acesta este primul indicator important pentru întrebarea câtă putere are de fapt. Autoritățile nu îi acordă putere de decizie, dar îi acordă acces. Iar accesul repetat la masa negocierilor este una dintre monedele principale ale influenței în reprezentarea agricolă.
2024: pesta micilor rumegătoare îl împinge în prim-planul național
Criza pestei micilor rumegătoare din 2024 a schimbat anvergura intervențiilor sale.
În august 2024, Sterp anunța într-o transmisiune video că face parte dintr-o delegație de zece persoane – opt crescători și doi exportatori – care mergea la București pentru a cere o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu. Problemele erau grave: animale blocate în ferme, piețe externe închise și costuri suplimentare de furajare.
Prima încercare de întâlnire a fost amânată. Pe 2 septembrie însă, reprezentanții sectorului au ajuns efectiv la Palatul Victoria, unde au discutat aproximativ două ore cu premierul Marcel Ciolacu, ministrul Agriculturii Florin Barbu și președintele ANSVSA Alexandru Bociu. Au urmat măsuri privind circulația animalelor, zonele fără focare și comerțul destinat exportului.
Nu există bază factuală pentru a atribui aceste decizii lui Ionică Sterp singur. La negocieri au participat mai multe organizații și lideri, iar sectorul ovin este fragmentat. Episodul demonstrează însă altceva: omul care cu câțiva ani înainte transmitea live-uri despre pășuni ajunsese în delegațiile care discutau direct cu șeful Guvernului.
Influența vine și cu derapaje de credibilitate
Un profil complet nu poate separa capacitatea de mobilizare de calitatea informației transmise.
În septembrie 2024, Sterp a declarat public că nu crede că în România există pesta micilor rumegătoare, asociind simptomele cu ceea ce ciobanii numesc „miel aprins”. Afirmația intra în contradicție cu diagnosticul sanitar-veterinar oficial. Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor confirmase deja în august 2024 prima apariție a PPR în România, iar țara raportase zeci de focare în sistemul internațional WAHIS.
Acesta este unul dintre punctele vulnerabile ale modelului său de comunicare. Experiența din fermă îi oferă credibilitate în fața crescătorilor, dar experiența practică nu substituie diagnosticul de laborator sau competența epidemiologică. Cu cât audiența devine mai mare, cu atât diferența dintre revendicarea legitimă și o afirmație tehnică neverificată devine mai importantă.
În aceeași perioadă au apărut și conflicte între liderii sectorului și un exportator de ovine privind bani și susținerea unor acțiuni. Agrointeligența a prezentat acuzațiile și răspunsul lui Sterp, care a respins interpretarea potrivit căreia ar fi fost cumpărat pentru a susține anumite interese și a susținut că grupul său preferase dialogul înaintea protestului. Nu au fost prezentate în materialul respectiv dovezi care să stabilească o faptă ilegală, astfel că episodul rămâne o controversă între actorii sectorului, nu o concluzie privind conduita lui Sterp.
2025: din reprezentant asociativ devine mobilizator
În martie 2025, după noi restricții sanitare care afectau comerțul cu ovine, apelurile online s-au transformat din nou în protest.
Pe 24 martie, crescători de ovine au ajuns în Piața Victoriei. Manifestația era organizată de APC, iar relatările de presă îi indicau pe Ioan Sterp și Gheorghe Dănulețiu între liderii acțiunii.
Cu o zi înainte, Sterp transmisese unul dintre mesajele de mobilizare pe Facebook, iar presa îl prelua aproape integral. Acest traseu – Facebook, presă, protest – devenise deja repetitiv și previzibil.
Unul dintre mesajele video publicate de Ionică Sterp pe Facebook în martie 2025
La sfârșitul aceluiași an, Sterp și alți crescători au mers la Bruxelles. Imaginile cu el întins pe treptele Parlamentului European au circulat online, iar grupul a discutat cu europarlamentari. Acțiunea arată încă o caracteristică a stilului său: gestul vizual și ușor de distribuit, care transformă o revendicare sectorială într-o imagine potrivită pentru rețelele sociale.
2026: liderii politici și oficialii vin și ei la masa oierilor
În februarie 2026, APC a organizat la Jina o adunare națională a crescătorilor. Au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, ANSVSA și parlamentari. Sterp a folosit întâlnirea pentru a ridica problema costurilor cu pășunile și a prezentat cazul unei redevențe și al unor taxe care ajungeau cumulat la aproximativ 1.700 de lei pe hectar.
La câteva zile după adunare, Sterp și Ghiță Ciobanul s-au întâlnit și cu liderul AUR, George Simion. Întâlnirea arată că vizibilitatea lor atrage inclusiv interes politic, dar nu demonstrează apartenența lui Sterp la AUR. În sursele analizate pentru acest profil nu apare o dovadă verificabilă că acesta ar fi membru al unui partid.
În martie, zeci de ciobani au ajuns din nou în fața Guvernului, cu o petiție în 12 puncte. În vară, conflictul cu ANSVSA s-a intensificat, iar Sterp a cerut public demisia președintelui instituției și a anunțat o nouă mobilizare a crescătorilor.
După protestul din 30 iulie, Sterp a intrat la AGRO TV și a transmis Guvernului un termen de două săptămâni pentru rezultate, avertizând că fermierii ar putea reveni în număr mai mare. AGRONET.ro a urmărit acest ultimatum, iar ulterior dialogul dintre organizațiile de crescători și autorități a continuat.
În 14 august, ministrul interimar al Agriculturii Tánczos Barna a stat aproape patru ore la Sibiu cu reprezentanții asociațiilor și federațiilor din sector și a anunțat pregătirea a trei direcții de sprijin pentru fermele afectate. După protest au urmat și alte discuții la Ministerul Agriculturii. Din nou, rezultatul aparține presiunii colective exercitate de organizațiile sectorului, nu unui singur lider, dar Sterp se află constant în nucleul public al acestei presiuni.
Cronolog – de la fermier local la influencer de nișă
An / perioadă | Moment | De ce contează |
|---|---|---|
2015 | Digi24 îl prezintă la 34 de ani, cu aproximativ 1.000 de oi în Ianoșda | Prima imagine publică solid documentată: fermier activ, probleme economice reale, business de familie. |
2015 | Vinde direct produse tradiționale la Oradea și miei pe piața internă și la export | Numele „ciobanul Ionică” începe să devină recognoscibil pentru public. |
2017 | Interviu și video despre transhumanță și viața de oier | Se construiește identitatea publică de cioban autentic și direct. |
2019 | Devine membru fondator și vicepreședinte APC | Notorietatea personală primește o platformă asociativă. |
2020 | Facebook Live după întâlniri la MADR | Contul personal începe să funcționeze ca un canal de informare pentru oieri. |
2023–2024 | Apare în lucrări ale Camerei Deputaților și pe lista oficială a consultărilor MADR | Accesul la decidenți devine instituțional, nu doar mediatic. |
august–septembrie 2024 | Criza PPR; live-uri, delegație la București, întâlnire cu premierul | Sterp trece de la reprezentare sectorială la vizibilitate națională. |
martie 2025 | APC organizează protestul oierilor în Piața Victoriei | Capacitatea de comunicare se transformă în mobilizare fizică. |
decembrie 2025 | Acțiune la Parlamentul European | Mesajul depășește scena națională și produce imagini cu circulație online. |
februarie 2026 | Adunarea APC de la Jina, cu oficiali și parlamentari | Organizația poate aduce decidenții în fața crescătorilor, nu doar invers. |
iulie–august 2026 | Proteste, ultimatum pentru Guvern, negocieri ulterioare | Sterp devine unul dintre cei mai vizibili promotori ai presiunii asupra ANSVSA și Guvernului. |
16 august 2026 | Apelul pentru protestul din 15 septembrie depășește sectorul ovin | Intră într-o etapă nouă: încearcă să mobilizeze agricultura în ansamblu, nu doar oierii. |
Câtă putere are Ionică Sterp, de fapt
Influența lui poate fi măsurată mai bine dacă este separată de puterea formală.
Tip de putere | Evaluare | Argument |
|---|---|---|
Putere administrativă | Redusă | Nu ocupă o funcție publică și nu poate adopta reguli, acorda bani sau ridica restricții. |
Acces instituțional | Ridicat în sectorul său | Este invitat la consultări MADR, apare în lucrări parlamentare și participă la delegații care ajung la Guvern. |
Influență mediatică | Ridicată în nișa ovină | Declarațiile și transmisiunile sale sunt preluate constant de presa agricolă și uneori de presa generalistă. |
Capacitate de mobilizare | Semnificativă | A participat la organizarea sau promovarea repetată a protestelor și poate transforma rapid o revendicare într-un apel național. |
Control asupra politicilor publice | Limitat și indirect | Deciziile sunt negociate de mai multe organizații și adoptate de Guvern, MADR, ANSVSA sau instituțiile europene. |
Capacitate de a muta agenda | Ridicată | Poate determina ca o temă din ferme să ajungă rapid în presă, apoi în dezbaterea politică și instituțională. |
Aceasta este diferența esențială. Sterp nu poate decide, dar poate crea cost politic pentru lipsa unei decizii. Pentru un lider asociativ, aceasta este o formă reală de putere.
14.000 de reacții și 4.000 de distribuiri – momentul în care nișa se sparge
Cea mai puternică măsurătoare publică a influenței sale digitale vine din august 2026.
Pe 16 august, Sterp a publicat un video prin care chema la București, pentru 15 septembrie, nu doar oieri și căprari, ci și agricultori, legumicultori și crescători de bovine. Până la documentarea realizată de G4Media pe 26 august, postarea strânsese peste 14.000 de reacții, 1.285 de comentarii și aproximativ 4.000 de distribuiri.
Video-ul de mobilizare publicat de Ionică Sterp pe Facebook în august 2026
Pentru un mesaj pornit dintr-un sector profesional relativ restrâns, cele 4.000 de distribuiri sunt poate indicatorul cel mai important. O distribuire mută mesajul în altă rețea personală; astfel, comunicarea nu mai rămâne între crescătorii de ovine.
AGRONET.ro a documentat încă din 17 august extinderea apelului către alte sectoare agricole.
Nu există însă o cifră publică verificabilă, identificată în documentarea pentru acest profil, care să permită compararea numărului total de urmăritori ai lui Sterp cu al altor lideri agricoli. Influența lui este demonstrată mai solid prin engagement, recurența aparițiilor și mobilizările produse, nu printr-un clasament de urmăritori.
De ce funcționează comunicarea lui
Sterp nu comunică precum un președinte clasic de federație. Rareori pornește cu un comunicat de trei pagini, o analiză juridică sau un tabel.
Pornește cu o situație: un miel nevândut, o oaie sacrificată, un hectar de pășune prea scump, o turmă blocată, un export oprit. Folosește nume, cifre simple și un adversar identificabil. Filmarea este de multe ori brută, iar limbajul păstrează regionalismele și ritmul conversației de la stână.
Acest lucru îi oferă trei avantaje.
Primul este autenticitatea. Audiența lui nu vede un consultant care vorbește despre crescători, ci un crescător care pretinde că trăiește aceleași probleme.
Al doilea este viteza. Un live poate apărea la câteva minute sau ore după o discuție cu autoritățile.
Al treilea este transferul mediatic. Publicațiile nu trebuie să îl caute de fiecare dată pentru o declarație: declarația există deja, filmată, distribuită și comentată.
În sensul funcțional al termenului, acesta este comportamentul unui influencer de nișă. Nu unul construit în jurul reclamelor și produselor promovate, ci unul construit în jurul reprezentării unei comunități și al capacității de a-i orienta atenția.
Momentul delicat: când influența agricolă intră în politica națională
Apelul din august 2026 schimbă însă natura fenomenului.
Mesajul pentru 15 septembrie nu mai cere doar rezolvarea unor probleme sanitar-veterinare. Sterp vorbește despre întreaga guvernare și cheamă categorii sociale și profesionale dincolo de oierit. G4Media a documentat cum apelul său a fost ulterior amplificat de George Simion, membri AUR și pagini care îl susțin pe Călin Georgescu. Publicația l-a întrebat pe Sterp dacă manifestația pe care o promovează este una a ciobanilor sau una politică și, până la publicarea materialului din 26 august, nu primise un răspuns.
Acest lucru nu dovedește că Sterp aparține unui partid și nici că protestul este controlat de o formațiune politică. Arată însă riscul de capturare politică a unei audiențe agricole. Odată ce un lider poate aduna mii de distribuiri, mesajul său devine atractiv și pentru actori care urmăresc obiective mai largi decât revendicările sectorului ovin.
Pentru Sterp, aceasta este probabil cea mai importantă provocare a noii etape. Tocmai influența care îl face relevant pentru fermieri îl transformă într-un vector dorit de politicieni.
Autoritățile îl iau în serios, dar nu îl tratează ca pe unicul reprezentant al oierilor
Documentele și evenimentele ultimilor ani permit o concluzie mai precisă decât afirmația că „Guvernul ascultă de Ionică Sterp”.
Autoritățile îl recunosc ca interlocutor. Ministerul Agriculturii îl trece nominal pe listele de consultare. Apare în lucrările parlamentare ca vicepreședinte APC. Participă la delegații care ajung la premier. Oficialii MADR și ANSVSA participă la evenimentele organizației sale. După proteste, reprezentanții sectorului sunt chemați la noi negocieri.
Dar sectorul ovin are mai multe organizații și mai mulți lideri cu acces la decizie: Ionică Nechifor, Nicolae Cioranu, Gheorghe Dănulețiu, Dumitru Andreșoi și reprezentanții altor federații apar constant în negocieri și în presa agricolă.
Puterea lui Sterp este, prin urmare, puterea unei voci care poate fi greu ocolită, nu monopolul reprezentării.
De la 1.000 de oi la o audiență națională
Privită pe zece ani, ascensiunea lui Ionică Sterp nu pare rezultatul unei singure campanii de imagine.
În 2015 era fermierul cu aproximativ o mie de oi care spunea că își ține exploatația cu ajutorul familiei. În 2017 era personajul unui reportaj despre transhumanță. În 2019 devenea fondator de asociație. În 2020 transmitea live după întâlnirile cu ministrul Agriculturii. În 2023 și 2024 apare în circuitul instituțional. Criza sanitară din 2024 îl duce în delegații la Palatul Victoria. În 2025 conduce proteste și ajunge la Bruxelles. În 2026 poate publica de pe telefon un apel care produce mii de distribuiri și este preluat ulterior de lideri politici naționali.
Aceasta este, practic, construcția unui influencer agricol.
Nu are nevoie de studio, agenție de comunicare sau funcție publică. Capitalul său este imaginea de om venit direct din fermă, iar infrastructura sa este combinația dintre Facebook, asociație, presă și protest.
Rămâne însă o diferență importantă între a putea mobiliza și a avea dreptate în fiecare subiect. Sterp a dovedit prima capacitate. În chestiunile tehnice, inclusiv cele sanitar-veterinare, unele dintre afirmațiile sale au intrat în contradicție cu datele oficiale. În politică, audiența construită în jurul problemelor oierilor începe să atragă actori care vor să o transforme într-o audiență electorală.
Tocmai de aceea Ionică Sterp este relevant pentru un profil al oamenilor care contează în agricultura românească. Nu pentru că deține cea mai mare fermă sau cea mai înaltă funcție, ci pentru că a demonstrat că un crescător cu telefon, credibilitate într-o comunitate și capacitate de mobilizare poate ajunge de la stână la masa Guvernului și poate obliga instituțiile și politicienii să reacționeze la agenda pe care o promovează.
