În acest articol
Produse montane pot transforma materia primă locală într-un portofoliu comercial, iar cazul Mariei Găncilă din Stoenești, județul Argeș, prezentat de Agro TV, oferă un exemplu de diversificare prin procesarea fructelor de pădure, plantelor aromatice și legumelor. Producătoarea afirmă că are dreptul de a folosi mențiunea „produs montan” pentru 21 de preparate, între care siropuri, dulcețuri și zacuscă.
Miza economică nu constă doar în numărul produselor. Transformarea materiilor prime perisabile în conserve permite extinderea perioadei de vânzare dincolo de sezonul de recoltare și formarea unei game care poate ajunge în băcănii, la târguri, în pensiuni sau direct la consumatori. Materialul nu oferă însă date despre volume, prețuri, cifra de afaceri ori canalele de distribuție, astfel încât efectul comercial al celor 21 de atestări nu poate fi cuantificat.
Ce atestă, de fapt, mențiunea „produs montan”
„Produs montan” este o mențiune de calitate facultativă, reglementată la nivelul Uniunii Europene și acordată în România după verificarea documentației de către autoritatea competentă. Comisia Europeană precizează că materiile prime și furajele trebuie să provină în principal din zone montane, iar produsele procesate trebuie, de regulă, să fie realizate tot în aceste zone.
În România, procedura este stabilită prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 174/2021. Operatorul depune o cerere și un caiet de sarcini și trebuie să păstreze documente care demonstrează proveniența materiilor prime, ingredientelor și furajelor utilizate. Registrul special de autocontrol trebuie actualizat pentru fiecare produs care poartă mențiunea.
Atestarea nu trebuie confundată cu agricultura ecologică, cu o denumire de origine protejată sau cu o certificare a valorii nutritive. Mențiunea nu dovedește, prin ea însăși, că produsul nu conține aditivi, că provine dintr-o zonă „nepoluată” ori că are o „calitate supremă”. Aceste caracteristici trebuie susținute separat prin compoziție, analize, autorizări sau alte certificări.
Regulile europene permit și ca anumite ingrediente, precum zahărul, condimentele și unele plante aromatice, să provină din afara zonei montane, cu condiția să nu depășească 50% din greutatea totală a ingredientelor. Prin urmare, mențiunea nu înseamnă automat că fiecare componentă dintr-un borcan provine exclusiv de la munte.
Un portofoliu larg aduce și obligații suplimentare
Pentru un mic procesator, avantajul unei game de 21 de produse este posibilitatea de a folosi mai multe resurse locale și de a reduce dependența de un singur preparat. Fructele de pădure pot fi transformate în dulcețuri și siropuri, plantele aromatice în siropuri, iar legumele în zacuscă și alte conserve.
Diversificarea presupune însă trasabilitate pentru fiecare rețetă, evidența loturilor, documente privind originea ingredientelor, etichetare corectă și respectarea condițiilor declarate în caietele de sarcini. Cu cât gama este mai mare, cu atât crește volumul evidențelor pe care producătorul trebuie să le poată prezenta la control.
Cele 21 de produse nu reprezintă 21 de denumiri protejate la nivel european în sistemele DOP, IGP sau STG. Sunt două mecanisme diferite. O analiză AGRONET.ro despre produsele românești protejate arăta că România avea, la 20 iulie 2026, 17 produse agroalimentare înregistrate în aceste trei sisteme și alte 13 dosare în verificare. Mențiunea „produs montan” indică respectarea condițiilor de origine și procesare montană, dar nu protejează în același mod denumirea individuală a fiecărei dulceți sau a fiecărui sirop.
Atestarea diferențiază produsul, dar nu asigură vânzarea
Pentru consumator, mențiunea poate face originea produsului mai ușor de identificat. Pentru producător, ea poate susține prezentarea mărfii și diferențierea față de conservele fără o origine documentată. Nu garantează însă listarea în magazine, un anumit nivel al prețului sau cererea constantă.
Accesul la piață depinde în continuare de cantitățile disponibile, ambalare, termenul de valabilitate, costurile de transport și capacitatea de livrare. Târgurile și vânzarea directă pot fi importante pentru producătorii artizanali, după cum arată și materialul AGRONET.ro despre Artisan Food Market, însă vizibilitatea obținută la un eveniment trebuie transformată ulterior în comenzi repetate.
În cazul producătoarei din Stoenești, informațiile disponibile confirmă existența unei game diverse și declarația privind cele 21 de produse montane. Pentru evaluarea completă a afacerii ar mai fi necesare date despre înscrierile exacte din Registrul național al produselor montane, volumele realizate, originea fiecărui ingredient și piețele în care sunt comercializate preparatele.
