În acest articol
România riscă să-și erodeze efectivele matcă de ovine dacă actuala criză sanitară se prelungește, avertizează medicul veterinar Radu Antohe, într-o intervenție în emisiunea Agricultura la Raport. Miza depășește animalele pierdute în focare: reducerea femelelor de reproducție înseamnă mai puțini miei în anii următori, o capacitate mai mică de refacere a efectivelor și o presiune economică de durată asupra fermelor.
Avertismentul apare într-un moment în care sectorul ovin românesc este afectat simultan de pesta micilor rumegătoare și de variola ovină și caprină, iar problemele de trasabilitate și circulație a animalelor au devenit centrale inclusiv în discuțiile României cu Comisia Europeană.
„Cea mai importantă, din punctul meu de vedere, este asigurarea șeptelului de animale la specia respectivă, la ovine și caprine. Dacă eu nu mai am și, în câțiva ani, chiar sunt cu risc, cu aceste două enzootii, să ajung să nu mai am efective matcă, dacă nu iau măsuri”, a declarat Radu Antohe.
De ce pierderea oilor matcă ar avea efecte mai lungi decât focarele
Într-o exploatație de reproducție, oile matcă reprezintă baza producției viitoare. Dacă numărul lor se reduce, efectul nu se limitează la valoarea animalelor eliminate sau pierdute într-un anumit an.
Ferma poate avea ulterior:
- mai puține fătări;
- un număr mai mic de miei disponibili pentru vânzare;
- mai puține femele pentru înlocuirea animalelor reformate;
- o refacere mai lentă a efectivului;
- venituri mai mici în sezoanele următoare.
Tocmai de aceea, avertismentul privind efectivele matcă schimbă perspectiva asupra crizei actuale. Problema nu mai este doar cât pierde un crescător în timpul restricțiilor, ci câtă capacitate de producție poate rămâne în fermă după trecerea episodului sanitar.
AGRONET.ro a prezentat deja efectele cumulate ale celor două boli asupra fermelor, transporturilor și exporturilor de ovine și caprine. Restricțiile de mișcare pot prelungi perioada de întreținere a animalelor, pot întârzia vânzările și pot crește consumul de furaje și costurile din exploatație.
Trasabilitatea a ajuns în centrul negocierilor cu Bruxelles-ul
Radu Antohe leagă riscul sanitar inclusiv de capacitatea României de a controla circulația animalelor și de a demonstra trasabilitatea efectivelor.
Problema este relevantă și pentru reluarea comerțului extern. La 4 septembrie 2026, reprezentanții României au discutat la Bruxelles cu specialiștii Comisiei Europene planul elaborat de ANSVSA pentru controlul riscurilor epidemiologice și deblocarea exporturilor.
AGRONET.ro a relatat că planul românesc a intrat în etapa discuțiilor directe cu Comisia Europeană, însă până în prezent nu a fost comunicată o dată pentru reluarea exporturilor.
Trasabilitatea este una dintre problemele care pot decide cât de credibil este sistemul de control sanitar-veterinar. Dacă originea și deplasarea unui animal nu pot fi reconstituite, devine mult mai dificilă delimitarea unui focar și stabilirea animalelor cu care acesta a intrat în contact.
În acest context, Antohe consideră că România trebuie să demonstreze că poate controla mișcarea efectivelor și răspândirea bolilor. În caz contrar, spune medicul veterinar, una dintre opțiunile care intră în discuție este vaccinarea.
Miza este și economică: sectorul are nevoie de animale pentru viitoarele sezoane
Presiunea sanitară se suprapune peste una comercială. Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari, a estimat că pierderile sectorului ovin ar putea depăși 300 de milioane de euro în 2026, pe fondul bolilor și al restricțiilor comerciale.
Estimarea include efectele economice ale unui an dificil pentru exporturi, nu doar pierderile directe de animale. Oros a indicat drept reper aproximativ 1,77 milioane de ovine exportate de România în 2024, în special către piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Pentru fermele dependente de vânzarea mieilor și a oilor vii, blocarea sau reducerea exporturilor înseamnă animale care rămân mai mult în exploatație, cheltuieli suplimentare cu furajarea și încasări amânate.
Dacă la această presiune se adaugă reducerea efectivelor de reproducție, impactul se poate transfera dintr-un singur sezon în anii următori. Refacerea unei turme nu se face imediat: femelele reținute pentru reproducție nu mai sunt disponibile pentru vânzare, iar creșterea efectivului necesită mai multe cicluri de reproducție.
Două boli, aceeași vulnerabilitate pentru ferme
România a trecut în ultimii ani prin focare de pestă a micilor rumegătoare, iar în 2026 au fost confirmate și focare de variolă ovină și caprină. Cele două boli au adus restricții, sacrificări în exploatațiile afectate și controale suplimentare asupra deplasării animalelor.
Pentru crescătorii din afara focarelor, consecințele pot apărea chiar dacă animalele lor sunt sănătoase. Zonele de restricție și regulile de circulație pot afecta transportul spre alte exploatații, abatoare, centre de colectare sau piețe externe.
De aceea, protejarea efectivului matcă devine o problemă distinctă de simpla gestionare a unui focar. O fermă poate supraviețui unui sezon cu vânzări mai slabe, dar pierderea unei părți importante din baza de reproducție îi poate reduce producția pentru mai mulți ani.
Radu Antohe: fără control și încredere, riscul se transferă întregului sector
Medicul veterinar avertizează că măsurile nu pot funcționa fără cooperarea dintre crescători, medicii veterinari și autorități și pune accent pe controlul real al circulației animalelor.
„Astăzi, lipsa aceasta de încredere, de transparență, de respect reciproc între toate aceste verigi duce la această situație de posibil risc să pierdem șeptelul de ovine din România”, a spus Radu Antohe.
Pentru ferme, miza imediată este limitarea răspândirii bolilor. Miza pe termen mai lung este însă păstrarea unui număr suficient de animale de reproducție pentru ca sectorul să-și poată menține producția după ridicarea restricțiilor.
În această ecuație, trasabilitatea nu mai este doar o obligație administrativă. Devine una dintre condițiile necesare pentru izolarea rapidă a focarelor, protejarea turmelor neafectate și recâștigarea accesului la piețele externe.
